"Nimic nu e ceea ce pare" spun hip-hopper-ii de la Parazitii! Si mare dreptate au...
Cu siguranta sintagma lor nu se aplica numai la Romania care "e o tara in care nimic nu e ceea ce pare".
Ori, ca sa realizezi, efectiv, ca lucrurile asa stau...trebuie sa ai rabdarea si determinarea de a sonda parerile oamenilor in chestiuni 1) de regula controversate si be) de regula de profunzime, care necesita o analiza sistematica, nuantata si extrem de serioasa.
Pentru ca, in ceea ce ma priveste, descopar, aproape de la o zi la alta, cohorte de idioti superficiali in blana unor cunoscatori avizati, gata sa-ti dea peste nas in orice moment in legatura cu orice subiect.
Fauna aceasta de impertinenti orgoliosi, agresivi si extremi de superficiali formeaza majoritatea bizonilor pareristi de dimineata pana seara. Vorbesc cu aerul demiurgilor, sunt unici si irepetabili, ei sunt alfa si omega, inceputul si sfarsitul tuturor vazutelor si nevazutelor, ei sunt finitul si infinitul, exhaustivul in materie de cunoastere, absolutul in materie de fiintare.
In fapt, nu trebuie decat sa le pui intrebari concrete, sa ai rabdarea sa sondezi putin parerile lor de o naivitate tampa, de o imbecilitate cronica si explicatie puerila ca sa constati ca in fata ta se afla idiotul superficial in persoana.
Ca orice prost care nu are indoieli decat in legatura cu ceilalti, tupeul lor este maxim si isi sustin punctele de vedere cu o agresivitate de grota. Sunt fascinati de aparente iar superficialitatea lor este atat de evidenta...incat la 3-4 intrebari care ii incurca teribil si ii descurajeaza in debitul lor logoreico-patologic constati ca habar nu au pe ce lume traiesc.
De fapt, prostia lor este imanenta, este proprie fiintei lor de pareristi tarati, decurge launtric din natura lor de indolenti prin definitie si papagali fara jena.
Impostura este statusul social perfect al idiotului superficial, mereu in cautare de a-si atinge propriile limite ale prostiei si incompetentei Deh, lumea nu este o agregare de inteligente subtile, autoironice si mereu in proces de autodefinire si autopozitionare fata de logos. Lumea este amalgamul de hazard si predeterminare in care idiotul superficial se simte cum nu se poate mai bine pentru ca are sansa sa-si verse logoreic oceanul de imbecilitati docte si de enormitati sublime ce-i caracterizseaza, pe deplin, nivelul intelectual.
Si vai, daca traim in epoca apocalipselor (amanate) de tot felul, in care se clameaza disparitia a te miri ce...ma intreb cu naivitate...
Dar prostia cand dispare?
Totusi...nu ar fi cazul sa dispara?
Oare nu s-ar putea inventa o apocalipsa pentru asa ceva?
Friday, March 30, 2012
Saturday, March 17, 2012
Scurte amintiri personale din "iepoca de aur"...
Serbarea (la care am participat si eu, evident) de sfarsit de an...cred ca a fost clasa a v-a...deci prin 1983...futere...toti erau "cow-boy", "tigani" sau "indieni", in plina "iepoca de aur"...:)))))))))))))))))))))))
In plina "iepoca de aur" comunista, cativa temerari colegi si-au permis insolenta de a imbraca costume de "cow-boy" la serbarea de sfarsit de an...Adicatelea....deh...s
Wednesday, March 14, 2012
Tuesday, March 13, 2012
Oameni de cultura....cultura bacteriana!
"...Sa vii acum la mine la sat...sa vezi...am 1.000 de litri de tuica in pivnita...ti-e mai mare dragul"....
"...In iarna am taiat 2 porci...anul asta mai cumpar 2, acuma, prin primavara..."
"...Peste 2 saptamani...merg la un vecin din sat...mi-a promis ca-mi taie un miel...vreau sa merg sa vad cum il taia, acolo...in fata mea...sa-l beleasca frumos"....
"....Langa livada de pruni pe care o am mostenire de la tata....cresc niste ciuperci....pfuuuuuuuuuuu...le zice manatarci....stii, nu?....ma duc si iau 2 saci...acum imi permit, ca am un Suzuky Samurai"....
"...Si tie, cum iti merge in CANADA? Eh....eu n-am vrut sa plec....dom'le, daca ti-ai vazut de treaba...ai dus-o bine si aici....pai...cine a plecat? cine a emigrat? numai haimanalele...."
Cateva mostre de cultura debitate de un autentic om de cultura (bacteriana) care, fara sa-si dea seama, jignea si infiera cu manie proletara pe toti cei care au emigrat din Romania, fie inainte de 1989 fie dupa.
In mintea lui de primata culegator, valoarea suprema o constituie cei 1.000 de litri de tuica din pivnita...de care "ti-e mai mare dragul", cei 2 porci pe care ii taie in fiecare iarna, mielul "belit in fata lui" si ciupercile culese de pe marginea drumului. Ciuperci pe care, ca un popandau vesnic nesatul si care-ti da in permanenta senzatia ca ascunde ceva, le cara spre propria-i vizuina cu un Suzuky Samurai. Creatie, probabil, a unor haimanale care n-au avut niciodata tangente cu comunismul.
In conceptia lui de tarat psihic si moral, cei care, in disperare de cauza, in urma unor burse de studii, in urma unor oferte decente de locuri de munca sau pur si simplu din spirit de aventura...au parasit vagauna lui draga cu pretentii de tara...pe numele ei Romania....sunt, invariabil, "haimanale care nu si-au vazut de treaba"...
El insa, un chel (cu fata de codobatura si atitudine vesnic lacoma de spermophilus citellus care iti lasa in permanenta impresia ca ascunde ceva)...care se incapataneaza sa-si pastreze slinoasele fire de par lateral...aranjat intr-o freza de psihopat gen "Frankenstein" sau aidoma solistului Prodigy nu realizeaza jignirea adusa tuturor celor plecati din Romania, majoritatea din motive cat se poate de intemeiate si legitime.
Judecata lui morala, care nu a trecut de nivelul urii fata de oricine nu e ca el...este reminiscenta regimului de grota in care s-a nascut si s-a "format", a lipsei de educatie, carenta teribila a agramatului lipsit de studii, de lecturi elementare, de comportamente care, in alte circumstante istorice, sociale si/sau politice, i-ar fi dat, probabil, un cu totul alt statut. In indolenta lui agresiva, acest biped acefal ramane, dupa 22 de ani, prototipul omului nou, comoara inestimabila a comunismului biruitor, chezasia dezastrului actual ce bantuie Romania.
Q.E.D.
"...In iarna am taiat 2 porci...anul asta mai cumpar 2, acuma, prin primavara..."
"...Peste 2 saptamani...merg la un vecin din sat...mi-a promis ca-mi taie un miel...vreau sa merg sa vad cum il taia, acolo...in fata mea...sa-l beleasca frumos"....
"....Langa livada de pruni pe care o am mostenire de la tata....cresc niste ciuperci....pfuuuuuuuuuuu...le zice manatarci....stii, nu?....ma duc si iau 2 saci...acum imi permit, ca am un Suzuky Samurai"....
"...Si tie, cum iti merge in CANADA? Eh....eu n-am vrut sa plec....dom'le, daca ti-ai vazut de treaba...ai dus-o bine si aici....pai...cine a plecat? cine a emigrat? numai haimanalele...."
Cateva mostre de cultura debitate de un autentic om de cultura (bacteriana) care, fara sa-si dea seama, jignea si infiera cu manie proletara pe toti cei care au emigrat din Romania, fie inainte de 1989 fie dupa.
In mintea lui de primata culegator, valoarea suprema o constituie cei 1.000 de litri de tuica din pivnita...de care "ti-e mai mare dragul", cei 2 porci pe care ii taie in fiecare iarna, mielul "belit in fata lui" si ciupercile culese de pe marginea drumului. Ciuperci pe care, ca un popandau vesnic nesatul si care-ti da in permanenta senzatia ca ascunde ceva, le cara spre propria-i vizuina cu un Suzuky Samurai. Creatie, probabil, a unor haimanale care n-au avut niciodata tangente cu comunismul.
In conceptia lui de tarat psihic si moral, cei care, in disperare de cauza, in urma unor burse de studii, in urma unor oferte decente de locuri de munca sau pur si simplu din spirit de aventura...au parasit vagauna lui draga cu pretentii de tara...pe numele ei Romania....sunt, invariabil, "haimanale care nu si-au vazut de treaba"...
El insa, un chel (cu fata de codobatura si atitudine vesnic lacoma de spermophilus citellus care iti lasa in permanenta impresia ca ascunde ceva)...care se incapataneaza sa-si pastreze slinoasele fire de par lateral...aranjat intr-o freza de psihopat gen "Frankenstein" sau aidoma solistului Prodigy nu realizeaza jignirea adusa tuturor celor plecati din Romania, majoritatea din motive cat se poate de intemeiate si legitime.
Judecata lui morala, care nu a trecut de nivelul urii fata de oricine nu e ca el...este reminiscenta regimului de grota in care s-a nascut si s-a "format", a lipsei de educatie, carenta teribila a agramatului lipsit de studii, de lecturi elementare, de comportamente care, in alte circumstante istorice, sociale si/sau politice, i-ar fi dat, probabil, un cu totul alt statut. In indolenta lui agresiva, acest biped acefal ramane, dupa 22 de ani, prototipul omului nou, comoara inestimabila a comunismului biruitor, chezasia dezastrului actual ce bantuie Romania.
Q.E.D.
Sunday, March 11, 2012
Ticalosul parvenit, imbecilul norocos si agramatul cu pretentii
Cand Freud a spus ca "primul om care a injurat a pus bazele civilizatiei"...a fost mult prea subtil pentru marea masa a bipezilor, formata din imbecili norocosi, agramati cu pretentii sau ticalosi parveniti.
Acceptiunea pe care Freud o dadea civilizatiei avea cu totul alte coordonate decat ceea ce, indeobste, turma tinde sa inteleaga astazi...
Pentru Freud, injuratura nu era altceva decat un substitut al batei, o evitare a pulsiunilor de agresivitate ale omului primitiv si o inlocuire a lor cu limbajul. Astazi, pentru marea masa, pentru turma pavloviana ce orbecaie intre paharul de tuica si slanina cu ceapa, injuratura e ceva in afara civilizatiei....
Este de-a dreptul halucinant cum reinterpretarea sau, altfel spus, interpretarea defectuoasa a unor paradigme de-a dreptul revolutionare in literatura universala ajunge sa denatureze si sa dea un alt curs mersului si functionarii societatii. Nu de alta, dar numarul ipocritilor care ne inconjoara este infiorator de mare si uneori am impresia ca este in crestere exponentiala....
Personal, am avut contact direct cu foarte multi oameni, de toate coloraturile, din aproape toate palierele sociale si profesionale...Majoritatea considera ca injuratura e in afara civilizatiei...insa ei sunt primii care te catalogheaza ca haimana...doar pentru simplu fapt ca nu te mai regasesti in turma dementa din care ei fac parte cu nedisimulata mandrie! Curat civilizator, ce sa-ti spun? Ei, cetatenii turmei aiurite de atata balmajeala fara busola, sunt primii care se simt indreptatiti sa-ti dea peste degete daca injuri, insa si primii care n-au trecut de nivelul intelectual pe care ti-l poate da o sticla de tuica si o slanina afumata cu paine si ceapa....Ei, ticalosii parveniti care din pricini bioloice, n-au avut capacitatea sa treaca de baza piramidei lui Maslow, se simt cei mai capabili si "civilizati" doar pentru ca, de-a lungul vietii lor, norocul le-a suras la tot pasul...Ei, deontologii vremurilor irationale prin definitie, sunt agramatii de profesie, habar nu au de pronumele personal...insa iacobini gata sa infiereze, cu manie proletara, pe oricine cred ei c-ar fi de vina (real sau, mai ales, imaginar!) pentru ca ei n-au destula tuica in camara.si ca slanina e pe terminate....
Fara sa-si constientieze ticalosia (nici n-ar avea cum dealtfel...) sunt primii care te condamna dupa criteriile lor tampe, ca fiind "necivilizat" doar pentru ca, nu-i asa, civilizatia lor este opusul gramaticii, al sapunului si al logicii elementare....insa prietenul devotat al stomacului, plin ochi cu bunatati fara de care lumea lor nu ar avea nici un sens...
O lume care isi merita, pana la urma, soarta! Pentru ca soarta este sinergia din care n-au cum sa lipseasca ticalosul parvenit, imbecilul norocos si agramatul cu pretentii pe post de actori principali...
Acceptiunea pe care Freud o dadea civilizatiei avea cu totul alte coordonate decat ceea ce, indeobste, turma tinde sa inteleaga astazi...
Pentru Freud, injuratura nu era altceva decat un substitut al batei, o evitare a pulsiunilor de agresivitate ale omului primitiv si o inlocuire a lor cu limbajul. Astazi, pentru marea masa, pentru turma pavloviana ce orbecaie intre paharul de tuica si slanina cu ceapa, injuratura e ceva in afara civilizatiei....
Este de-a dreptul halucinant cum reinterpretarea sau, altfel spus, interpretarea defectuoasa a unor paradigme de-a dreptul revolutionare in literatura universala ajunge sa denatureze si sa dea un alt curs mersului si functionarii societatii. Nu de alta, dar numarul ipocritilor care ne inconjoara este infiorator de mare si uneori am impresia ca este in crestere exponentiala....
Personal, am avut contact direct cu foarte multi oameni, de toate coloraturile, din aproape toate palierele sociale si profesionale...Majoritatea considera ca injuratura e in afara civilizatiei...insa ei sunt primii care te catalogheaza ca haimana...doar pentru simplu fapt ca nu te mai regasesti in turma dementa din care ei fac parte cu nedisimulata mandrie! Curat civilizator, ce sa-ti spun? Ei, cetatenii turmei aiurite de atata balmajeala fara busola, sunt primii care se simt indreptatiti sa-ti dea peste degete daca injuri, insa si primii care n-au trecut de nivelul intelectual pe care ti-l poate da o sticla de tuica si o slanina afumata cu paine si ceapa....Ei, ticalosii parveniti care din pricini bioloice, n-au avut capacitatea sa treaca de baza piramidei lui Maslow, se simt cei mai capabili si "civilizati" doar pentru ca, de-a lungul vietii lor, norocul le-a suras la tot pasul...Ei, deontologii vremurilor irationale prin definitie, sunt agramatii de profesie, habar nu au de pronumele personal...insa iacobini gata sa infiereze, cu manie proletara, pe oricine cred ei c-ar fi de vina (real sau, mai ales, imaginar!) pentru ca ei n-au destula tuica in camara.si ca slanina e pe terminate....
Fara sa-si constientieze ticalosia (nici n-ar avea cum dealtfel...) sunt primii care te condamna dupa criteriile lor tampe, ca fiind "necivilizat" doar pentru ca, nu-i asa, civilizatia lor este opusul gramaticii, al sapunului si al logicii elementare....insa prietenul devotat al stomacului, plin ochi cu bunatati fara de care lumea lor nu ar avea nici un sens...
O lume care isi merita, pana la urma, soarta! Pentru ca soarta este sinergia din care n-au cum sa lipseasca ticalosul parvenit, imbecilul norocos si agramatul cu pretentii pe post de actori principali...
Saturday, March 10, 2012
Tuesday, February 28, 2012
Anunt important!
Cei care inca sustin, in totala necunostinta de cauza, superioritatea invatamantului din perioada comunista...ar fi bine sa gandeasca putin inainte de a debita enormitati docte ce-si trag legitimitatea dintr-o eventuala pozitie sociala de deontolog national. Cunosc multi agramati (unii chiar posesori de diplome universitare) care si-au finalizat studiile inainte de 1989 dupa cum cunosc agramati (iarasi, posesori de diplome universitare post 1989) pentru care pronumele personal si cratima sunt INCA mari necunoscute!
Imi este imposibil a decela criteriile de performanta pe care, luat "la gramada", invatamantul romanesc ante 1989 le-a pus in practica. Si asta pentru ca, luati "tot la gramata", elevii (cel putin cei cu care am intrat eu in contact si din randurile carora faceam parte) erau foarte diferiti ca pregatire si dotare intelectuala. Am avut colegi geniali...dupa cum am avut colegi pe care ii suspectez de o usoara oligofrenie. Culmea absurdului, si unii si altii erau absolventi, si unii si altii se bucurau de aceeasi diploma, de regula, partial, sau, si mai dramatic, complet inutila.
Performanta, dupa parerea mea, avea cu totul alti vectori decat cei insinuati de armata de iresponsabili care fac si acum, dupa 22 de ani, apologia unui regim ca cel comunist. Nici vorba ca meritul sa fie exclusiv al scolii romanesti (extrem de vaga referirea dealtfel...). A contat infinit mai mult familia, calitatea parintilor, munca individuala (mai ales!), calitatea elevului in sensul in care, chiar si intuitiv (sau poate mai ales intuitiv) acesta a inteles ca trebuie sa invete, sa gandeasca, sa asocieze, sa disocieze, sa analizeze, sa inteleaga, sa acumuleze cunostinte pe care, eventual, mai tarziu, le va folosi in demersurile lui profesionale si/sau sociale.
Meritul NU ARE CUM SA FIE AL SCOLII SAU AL SISTEMULUI....atata vreme cat erau promovati, fara minime distinctii legate de performantele individuale, si elevi exceptionali...si elevi la limita handicapului mental. Aceasta nivelare a condus la o debusolare completa la nivel personal, debusolare in urma careia elevii buni nu stiau cum sa se plaseze fata de cei slabi (ba de multe ori erau dezavantajati cu premeditare de profesori parsivi si partinitori).
In ceea ce ma priveste, pot sa spun ca a existat un prim moment al adevarului (din pacate un adevar partial!) - celebra "treapta I". Atunci, paradoxal si in ciuda criteriilor de performanta dubioase (amintesc doar de celebrele "pile, cunostinte si relatii") practic cea mai mare parte a fostilor colegi de scoala generala...care, intr-adevar se distingeau ca performante...au reusit sa confirme aceste performante prin rezultatele la examen! Dezamagirea (cel putin in cazul meu) a venit insa repede. Pentru ca si la nivelul liceului (de pe atunci...) criteriile "nivelatoare", absurde si partinitoare s-au perpetuat intr-o maniera inacceptabila si iresponsabila. Astfel incat nu ma mira anuntul postat mai sus, "editat" de o agramata pe care o cunosc si care, in virtutea varstei, garantez ca si-a "desavarsit" studiile in comunism. Intr-un comunism care se depasea pe sine prin schizofrenia sociala in care plonja, prin ipocrizie generalizata si debusolare completa.
Aceasta persoana, in prezent la varsta pensionarii, in loc sa fi ocupat (in cel mai fericit caz) un post de cioclu intr-unul din cimitirele orasului....sau ingrijitor de vaci pe langa o ferma agricola...ocupa ireala functie de adminsitrator de bloc! Si asta, nu de ieri de azi, ci de vreo 15 ani!!! Iata, deci, unul dintre produsele performantului invatamant comunist ocupand un post cu responsabilitati enorme. Iata cum arata, cel putin caligrafic si ortografic, (daca nu si psihologic) "omul nou" la care visa comunismul. Agramatul cu functie de raspundere, care, culmea monstruozitatii, perpetueaza non-valoarea absoluta SUB TOATE ASPECTELE EI IMAGINABILE (profesional, moral, general uman...) si la 22 de ani de la spargerea vechiului regim.
Este, poate, dovada irefutabila ca societatea romaneasca nu reuseste sa-si vindece ranile adanci ale comunismului ci, in mod inexplicabil si inacceptabil, si le linge si se hraneste cu secretiile purulente ale acestora
Imi este imposibil a decela criteriile de performanta pe care, luat "la gramada", invatamantul romanesc ante 1989 le-a pus in practica. Si asta pentru ca, luati "tot la gramata", elevii (cel putin cei cu care am intrat eu in contact si din randurile carora faceam parte) erau foarte diferiti ca pregatire si dotare intelectuala. Am avut colegi geniali...dupa cum am avut colegi pe care ii suspectez de o usoara oligofrenie. Culmea absurdului, si unii si altii erau absolventi, si unii si altii se bucurau de aceeasi diploma, de regula, partial, sau, si mai dramatic, complet inutila.
Performanta, dupa parerea mea, avea cu totul alti vectori decat cei insinuati de armata de iresponsabili care fac si acum, dupa 22 de ani, apologia unui regim ca cel comunist. Nici vorba ca meritul sa fie exclusiv al scolii romanesti (extrem de vaga referirea dealtfel...). A contat infinit mai mult familia, calitatea parintilor, munca individuala (mai ales!), calitatea elevului in sensul in care, chiar si intuitiv (sau poate mai ales intuitiv) acesta a inteles ca trebuie sa invete, sa gandeasca, sa asocieze, sa disocieze, sa analizeze, sa inteleaga, sa acumuleze cunostinte pe care, eventual, mai tarziu, le va folosi in demersurile lui profesionale si/sau sociale.
Meritul NU ARE CUM SA FIE AL SCOLII SAU AL SISTEMULUI....atata vreme cat erau promovati, fara minime distinctii legate de performantele individuale, si elevi exceptionali...si elevi la limita handicapului mental. Aceasta nivelare a condus la o debusolare completa la nivel personal, debusolare in urma careia elevii buni nu stiau cum sa se plaseze fata de cei slabi (ba de multe ori erau dezavantajati cu premeditare de profesori parsivi si partinitori).
In ceea ce ma priveste, pot sa spun ca a existat un prim moment al adevarului (din pacate un adevar partial!) - celebra "treapta I". Atunci, paradoxal si in ciuda criteriilor de performanta dubioase (amintesc doar de celebrele "pile, cunostinte si relatii") practic cea mai mare parte a fostilor colegi de scoala generala...care, intr-adevar se distingeau ca performante...au reusit sa confirme aceste performante prin rezultatele la examen! Dezamagirea (cel putin in cazul meu) a venit insa repede. Pentru ca si la nivelul liceului (de pe atunci...) criteriile "nivelatoare", absurde si partinitoare s-au perpetuat intr-o maniera inacceptabila si iresponsabila. Astfel incat nu ma mira anuntul postat mai sus, "editat" de o agramata pe care o cunosc si care, in virtutea varstei, garantez ca si-a "desavarsit" studiile in comunism. Intr-un comunism care se depasea pe sine prin schizofrenia sociala in care plonja, prin ipocrizie generalizata si debusolare completa.
Aceasta persoana, in prezent la varsta pensionarii, in loc sa fi ocupat (in cel mai fericit caz) un post de cioclu intr-unul din cimitirele orasului....sau ingrijitor de vaci pe langa o ferma agricola...ocupa ireala functie de adminsitrator de bloc! Si asta, nu de ieri de azi, ci de vreo 15 ani!!! Iata, deci, unul dintre produsele performantului invatamant comunist ocupand un post cu responsabilitati enorme. Iata cum arata, cel putin caligrafic si ortografic, (daca nu si psihologic) "omul nou" la care visa comunismul. Agramatul cu functie de raspundere, care, culmea monstruozitatii, perpetueaza non-valoarea absoluta SUB TOATE ASPECTELE EI IMAGINABILE (profesional, moral, general uman...) si la 22 de ani de la spargerea vechiului regim.
Este, poate, dovada irefutabila ca societatea romaneasca nu reuseste sa-si vindece ranile adanci ale comunismului ci, in mod inexplicabil si inacceptabil, si le linge si se hraneste cu secretiile purulente ale acestora
Subscribe to:
Posts (Atom)
