Friday, February 25, 2011

United Nations - de la legitimitate la frauda, de la ordine la dezastru

United Nations (ONU) a prins radacini la sfarsitul primului razboi mondial, mai bine spus in urma Tratatului de la Versailles, in Iunie 1919. Omenirea simtea nevoia infiintarii unei organizatii mondiale care sa tina sub control, pe cat posibil, tendintele unor conflagratii de dimensiunile primului razboi mondial soldat cu peste 14 mil. de morti si pagube inestimabile (economice, umane, psihologice. etc).

Pe cat de legitim/necesar a fost demersul, pe atat de dezamagitoare au fost rezultatele aceste "organizatii". La 20 de  de la infiintarea sa izbucnea al 2-lea razboi mondial, precedat (nu intamplator) de o criza economica fara precedent in istoria moderna.

Sfarsitul celui de-al 2-lea razboi mondial avea sa desfiinteze impotenta "Liga a Natiunilor" si sa infiinteze, sub un alt nume, Organizatia Natiunilor Unite (ONU)
Omenirea s-a "mobilizat" doar dupa 2 razboaie sinistre care, timp de 10 ani, au dus la moartea a aproape 90 de milioane de oameni si distrugeri ce vor ramane ca plagi adanci in istorie.
Dupa o astfel de tragedie, era de asteptat ca autoritatea unei astfel de organizatii, din care fac parte mai toate statele lumii (192) sa se impuna la nivel international, sa marcheze inceputul unei epoci de ordine, rationalitate si progres si de dezavuare a oricaror conflicte armate.

N-a fost sa fie...Idealurile sunt una, scopurile sunt alta iar realitatea se distanteaza puternic de ambele.
Enumerarea razboaielor (chiar daca zonale) ce au avut loc dupa 1945 este, cred, eu, inutila pentru a demonstra un fiasco institutional la nivel mondial.

Doar 2 exemple relativ recente privind acest fiasco:
1) razboiul (practic razboaiele) din fosta RSF Yugoslavia care au dus la dezmembrarea acesteia si la peste 100.000 de morti in 6 ani

2) genocidul din Rwanda , un razboi tribal care "a macinat" aproape 1 milion de oameni in mai putin de 1 an!!!

Daca in cel de-al 2-lea caz, ONU a facut doar act de prezenta la modul cel mai penibil...trimitand trupe total neinstruite, cu un mandat la fel de clar ca si procedurile la care aveau dreptul...in fosta Yugoslavie a fost nevoie de interventia NATO pentru ca, iarasi, actiunile militare concrete ale UN n-au avut nici cel mai firav rezultat dorit.

De-a dreptul descurajant este faptul ca, dincolo de ineficienta cronica in (doar) 2 exemple de conflicte extrem de sangeroase, ONU isi afiseaza incompetenta si optiunile extrem de bizare si in alte spete.

De data aceasta, doar 1 exemplu: IPCC, organism din cadrul ONU care se ocupa cu "global warming", minciuna botezata mai nou "climate change". Zeci de mii de functionari platiti regeste au tocat, in vreo 35 de ani de cand exista aceasta isterie mincinoasa, mii de miliarde de dolari pentru o idee de-a dreptul lunatica.

Aceasta isterie evident "politically incorect" aduce cu sine o alta idee, extrem de bizara, cu radacini neo-naziste: controlul populatiei. Scopul "declarat" al acestei monstruozitati: prevenirea unor dezastre naturale datorate, nu-i asa, cauzelor antropogenice ale (vai!!!) acestei apocalipse climatice!

NO COMMENT!

PS. Singura remarca pe care mai pot sa o fac legat de aceasta forma fara fond care este United Nations:
acum inteleg de ce Freud nu avea incredere in oameni si a pus, prin Psihanaliza, sub un mare semn de intrebare rationalitatea umana de care se face atat caz, readucand in discutie fundamentele instinctuale ale psihicului uman.

PPS Liga Natiunilor=primul pas spre un guvern mondial? N-ar fi exclus!

Wednesday, February 16, 2011

Saracii mananca circ, bogatii mananca paine!

Azi am avut o revelatie. Ea a fost posibila datorita unei intrebari sincere, curioase, pe care un proaspat emigrant in Canada (marocan de origine) mi-a pus-o in timpul unei scurte discutii. Marocanul (emigrat de 4 luni in Montreal) ma intreaba daca ziarul  pe care el il distrubuia la gura de metro este un ziar politic!

Nu isi explica un lucru: ce resurse are acest ziar (gratuit), distribuit in statiile de metro din Montreal?

I-am raspuns ca este un ziar comercial si ca TOATE VENITURILE ZIARULUI PROVIN EXCUSIV DIN PUBLICITATE! I-am dat de inteles, in explicatia mea, ca in Canada, ziarele sunt un suport de publicitate!!!
Ah, dincolo de subiecte politice tratate aproape in fiecare ziar, subiecte care insa au un substrat social si economic evident (ex: refacerea unui "interchange" din Montreal), practic nici un ziar nu e interesat de circul (inevitabil) aferent politicii. Spre deosebire de tari ca Maroc sau Romania, tari cu grave probleme de saracie in randul populatiei, unde presa este instrument de santaj , o arma de rafuiala intre triburile (nu pot sa le spun "partide") politice si un loc de reglare de conturi intre mafioti!

Ei bine, aceasta discutie, scurta, mi-a relevat ceva incredibil, chiar paradoxal. Anume faptul ca saracii mananca circ iar bogatii mananca paine! Ori acest lucru este cat se poate de evident in ceea ce se intampla (cel putin la nivelul presei), comparativ, in tari sarace si in tari bogate.

Acolo unde saracia atinge o buna parte din populatie, discutiile publice se rezuma la circul politic interminabil. El, circul, pare sa fie hrana saracilor. In tarile in care mancarea chiar nu e o problema (Canada) si in care saracia se defineste cu totul altfel, hrana saracilor, prezenta chiar in discutiile publice dintre oameni se reduce la subiecte gen "la ce restaurant mai mergem" sau subiecte legate de sex, ba chiar subiecte de genul "unde plecam in vacanta urmatoare".

Aceasta stare de fapt avea sa fie remarcata de convorbitorul meu marocan chiar in timpul scurtei noastre discutii. Spne el: "...aici , in CANADA, lumea nu discuta politica...observ ca oamenii discuta despre restaurante, sex, mancare...."

NO COMMENT!

Paradoxal, societatile atinse de saracie (vorbesc de mase largi din populatie care traiesc in saracie) ar trebui sa aiba o abordare mult mai pragmatica. Adica...preocuparea fiecaruia (incepand cu Guvernul...terminand cu ultimul sarac) ar trebui sa fie painea, nicidecum circul. Bizar insa mi se pare faptul ca lucrurile stau altfel, adica total invers si ca in aceste tari hrana de baza este scandalul, circul (de regula politic), incrancenarile pe tot felul de teme, una mai absurda si mai redundanta decat cealalta!!!

Ii spun apoi marocanului...sa se uite pe ultima pagina a ziarului Metro si sa-mi spuna ce vede. Toata pagina era ocupata de o publicitate la masini Ford
I-am spus:"...vezi, din asta traieste ziarul...din publicitate....pe nimeni nu intereseaza, aici in Canada, circul si mizeria politica....toti sunt interesati de bani...ca atare, ziarul pe care tu il livrezi castiga bani din publicitate....bani cu care te plateste pe tine si pe toti ceilalti angajati".

A zambit...si a spus:"...ai dreptate!"
:)

Mass-media din tarile sarace vinde (si traieste din) circ! Mass-media din tarile bogate vinde (si traieste din) publicitate (adica paine)!

Nu credeam vreodata ca maxima ce pare sa apartina lui Decimus Iunius Iuvenalis imi va lumina vreodata perceptia asupra preocuparilor din cele doua lumi, lumea saraca si lumea bogata.


Absenta painii insa nu poate fi suplinita la infinit de circ. Iar ceea ce se intampla in tarile arabe de vreo 3 luni incoace imi confirma acest lucru.
Culmea ironiei, acest razboi impotriva circului a avut (printre altele), ca baza de pornire, painea: adica Internetul. Un bun UNIVERSAL creat in lumea in care painea conteaza INFINIT mai mult decat circul.



Monday, February 7, 2011

Baba Floare din Uihei si doctrinele politice

Multa vreme m-am intrebat: "...pe ce lume traiesc cei care conduc / au condus Romania in ultimii 21 de ani"?
Mi-e greu sa dau un raspuns...Cu siguranta, nu traiesc pe lumea reala reprezentata de teritoriul Romaniei, de populatia decrepita in scadere dramatica, de multiplele realitati romanesti fara nici cea mai vaga legatura una cu cealalta.

PRIMUM VIVERE, DEINDE PHILOSOPHARI spune un proverb latin pe care romanii, "popor latin", deh, nu l-au auzit, nu il inteleg si nici nu le pasa de semnificatia lui!
Lor, "elitelor" romanesti, intelectuali de vaza, le pasa de doctrine si de toata cohorta de dezbateri logoreice penibile si fara nici o finalitate.
Debusolarea si-a gasit culcusul in Romania si ea pare mai acuta ca oricand.

Se pare ca rumanii sunt mai aplecati spre trancaneala doctrinara decat spre eficienta guvernarii!
Dealtfel, la cum arata Romania, e evident acest lucru! Mai putin conteaza o coagulare a partidelor, mai putin conteaza eficienta guvernarii (atat in administratia centrala cat si in cea locala), mai putin conteaza dezvoltarea tarii, infrastructura, eficientizarea serviciilor publice, etc…

Ceea ce conteaza, evident, E TRANCANEALA DOCTRINARA. Baba Floare din Uihei (jud TIMIS) exact asta si vrea, doctrine!

Te doare capul si nimic mai mult…

Orice dezbatere “doctrinara” in Romania ultimilor 21 de ani e puerila si lipsita de orice finalitate. Revenim ciclic, ca intr-o psihoza maniaco-depresiva, la aceleasi tare ale societatii romanesti: FORMELE FARA FOND.
Partidele ultimilor 21 de ani AU COMPROMIS PE TERMEN FOARTE LUNG ideea de doctrina. Singura “doctrina” valabila in Romania este “ciolanismul” si acoperirea finantatorilor (lobby-stilor) din partide cu contracte grase (de regula contracte foarte grase cu statul roman, adica pe banii fraierilor de contribuabili).
In rest, NIMIC NU CONTEAZA!

Impartasesc punctul de vedere al istoricului Lucian BOIA exprimat in “Mitul democratiei”. Concluzia istoricului roman este ca DEMOCRATIA E UN MIT si ca ceea ce traim in prezent este o PLUTOCRATIE LIBERALA CU ANUMITE TENTE SOCIALE.
Romania nu face exceptie. Regimul politic in Romania este un simulacru de democratie (alegeri organizate catastrofal, alegatori cumparati cu 1 kg de zahar), este o combinatie bizara de oligarhie si plutocratie ambele cladite pe un sistem mafiot/clientelar.

Restul…e logoree!

Friday, February 4, 2011

Dumnezeul MISA este urinofil

Dumnezeul MISA este urinofil. Altfel cum s-ar explica apetenta celor din MISA pentru urina?

Intr-o hermeneutica bizara, care ascunde insa complexe sexuale teribile (cata dreptate avea Freud, nu?), refulate de-a lungul anilor, MISA este o supapa extrem de eficienta pentru multi frustrati. Hermeneutica lui “Grieg”, adoptata usor de toti cei din MISA da de inteles “neinitiatilor” ca, nu-i asa, scopul scuza mijloacele (traiasca “Principele” lui Machiavelli) si ca nimic nu e atat de oribil in drumul spre Dumnezeu.

Conceptele vagi (gen: exaltare, fericire, implinire) cu care opereaza adeptii MISA dau masura judecatilor lor defectuoase. De rationamentele lor ce sa mai zic?
Invariabil, drumul unui adept MISA spre Dumnezeu trece prin sex sau bautul urinei. Dumnezeul MISA este si el bautor de urina?

Interesanta implicarea bisericii (atat cea ortodoxa cat si cea catolica) in filmul acela ("The Secrets of Seduction"). O “actrita” MISA intra in biserica si, vai…ce pacat.., vantul, curentul…ii ridica rochia si ii descopera pubisul in fata altarului!
Emotionant, nu? Ce vroia sa spuna regizorul? Ca dama cu pricina “ii face apropouri” pornografice lui Dumnezeu?
Acelasi Dumnezeu MISA care incita la bautul urinei? Dumnezeul MISA este avid de sex si mare consumator/bautor de urina?

Haideti sa fim seriosi…
Presa are pacatele ei insa asa cum arata MISA…nu este altceva decat spune Emil BERDELI: O SECTA PORNO sub acoperirea parsiva a unei denumiri pompoase (in forma) si extrem de vagi (in continut): Miscarea pentru Integrare Spirituala in Absolut - MISA.