Friday, October 21, 2011

Bufonii de ocazie ai UE



Lovita puternic in tartita de tsunami-ul economic declansat, in fapt, in 2007 (nu in 2008, cum latra sfertodoct diletantii din presa), coana Evropa agonizeaza si nu intelege neam ce se intampla cu dumneaei. Partea "mai avuta", civilizata si activa a Evropei, adica UE, si-a instalat in mai toate breaking-news-urile bufonii de ocazie, in persoana presedintelui francez Nicolas SARKOZY si a cancelarului german Angela MERKEL. Fara sa-si dea seama (ma insel?), cei doi se ridiculizeaza (nu cred ca le-a cerut-o nimeni!) zilnic, incercand sa faca tot mai credibil rolul lor de "salvatori ai UE".

Au disparut, practic, tarile scandinave (cu exceptia Norvegiei, tara nemembra UE, care-si vede linistita de petrolul din Marea Nordului), tarile Benelux parca au fost inghitite de apele Atlanticului, iar restul se uita "ca mata in calendar" fara sa inteleaga mai nimic nici din dezastrul intern (aferent fiecarei tari si, in buna parte, decantabil CU MULT INAINTE DE DECLANSAREA CRIZEI - vezi cazul Spaniei si problemele cronice de somaj) dar nici din marasmul extern.

La periferie, romanii delireaza pe muzica si versuri, ca altceva...nu prea pot, Ungaria nu e departe de colaps, iar grecii au ajuns sa caute in gunoaie dupa mancare...dupa ce ani de zile s-au lafait cu 14 salarii (mugetarii) si au evazionat in stilul cel mai greco-ortodox cu putinta!

Elvetia, cu un statut  (numai?) geografic de "stat in stat" fata de UE, se uita cu mila la bufoniada franco-germana, cronometrand cu ajutorul celebrelor ceasuri Piaget Turbillon Relatif cat mai dureaza pana se duce dracului sandramaua.

In tot acest timp, Frau MERKEL duce lipsa acuta de consilieri inteligenti care sa-i atraga atentia asupra penibilului situatiei, si se afiseaza obositor de des cu uriasul SARKOZY, cu care pozeaza in salvatoarea UE! N-ar fi nimic dramatic in toata aceasta bufoniada....daca intr-adevar s-ar intrezari niscai rezultate concrete. Numai ca "la grande gueule de l'Europe", cum este cunoscuta Franta, nu prea e in stare sa faca ordine si curatenie acasa, unde somajul (in special in randul celor cu diplome universitare) era exasperant de mare CU MULT INAINTE DE  2007, iar problemele cu minoritatea musulmana (pe cale de a deveni majoritate) s-au cronicizat. Iar Unser Vaterland n-are cum sa faca fata de una singura situatiei in conditile dependentei aproape totale de gazul rusesc si poblemelor (inca) nerezolvate privind imbatranirea populatiei si decalajelor economice mari intre vestul tarii si estul fost comunist.

Si uite asa, dragi tovarasi si pretini copitalisti, cand painea e tot mai scumpa, rara si de proasta calitate, circul e tot mai des si nu neaparat mai ieftin. Si tare imi e ca nenea circul nu va putea inlocui (nici macar partial) absenta exasperanta a painii.

Tuesday, October 11, 2011

Traditiile proaste ale neamului prost

L-am auzit de multe ori pe regretatul Octavian PALER spunand, cu referire la romani:"...avem traditii bune dar avem si traditii proaste". Asta, in ideea isteric vehiculata de unii privind "pastrarea traditiilor" de parca acestea ar fi un soi de perpetuum mobile de speta I in sfera valorilor autentice. De parca traditiile (indiferent ca sunt proaste sau bune) ar fi garantia infailibla a progresului (pe toate planurile) si a iesirii rumanilor din marasmul perpetuu.

Daca m-as pune sa enumar traditiile proaste...cred ca m-ar prinde pensia si n-as termina. De la arhicunoscuta traditie a sportului cu sticla (alcoolismul fiind sportul preferat la rumani) pana la interesul maladiv fata de celalalt ("cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia", nu?)...lista traditiilor proaste e incununata de succes prin contopirea salivei tuturor babelor care dau tarcoale ipocrit moastelor Sfantei Paraschieva, fara sa fi dat niciodata tarcoale unei carti de logica formala sau unui antiperspirant.

Una dintre traditiile proaste ale neamului prost rumanesc m-a scos din minti multa vreme:"...a-ti respecta rudele, indiferent de calitatea acestora, doar penru ca sunt rude". O imbecilitate cu staif, in care toti nesimtitii, agramatii, hotii, marlanii, nespalatii si dementii au fost tolerati ani de zile in virtutea acestei inertii maligne:"....lasa mah, ca ti-e frate....ce vrei acuma?"

Personal, nu o sa respect pe nimeni doar pentru ca imi este ruda. Am contabilizat, de-a lungul anilor, zeci de rude care nu merita nici macar o flegma in fata...Nu merita sa ma sinchisesc nici macar sa le injur. Si asta din respect pentru Freud care spunea ca "primul om care a injurat a pus bazele civilizatiei"! Ori, imi pare rau, cei pe care i-as injura...n-au fost, nu sunt si nu vor fi niciodata niste civilizati.

Voi respecta pe cei / cele care merita respect, indiferent de relatia de rudenie. Respectul trebuie sa fie reciproc iar aceasta reciprocitate nu are nimic in comun cu biologia, ci cu elemente de civilizatie pe care, la uni, biologia le-a invins.

Porcaria asta numita traditie ii face pe multi oameni (in general) si pe romani (in special) sa se complaca intr-o troaca infecta ce emana mirosuri pestilentiale. De aceste miasme nu poti scapa decat, poate, pe lumea cealalta. Caci pe lumea asta, unii respecta traditiile proaste si nu sunt deranjati deloc cand li se spune ca sunt "neam prost".

Sa le fie de bine!

Monday, October 10, 2011

"Buna, ce faci?"

http://www.youtube.com/watch?v=zGA60k00nNU&feature=related


O comedie draguta, terapeutica, altceva decat temele social-politice ale filmelor romanesti de dupa 1989. Un subiect credibil, cat se poate de actual, abordat intr-o maniera detasata si sincera. Mi-a placut! :)

Wednesday, October 5, 2011

Minte-ma frumos!

Cand, in Septembrie 2007, BNP Paribas dadea primele semne ca se apropie o criza economica de proportii, mai marii plutocratiei americane bateau campii in conferinte de presa  in frunte cu Henry "Hank" PAULSON (supranumit in breasla "sarpele"), in calitatea sa de  United States Secretary of Treasury, adus pe acest post de marioneta George W. BUSH. Inutil sa reamintesc faptul ca "Hank" fusese CEO la Goldman Sachs.

De exact 4 ani, de cand niste "greedy criminals", (care reprezinta 1 % din populatia SUA, insa ale caror castiguri anuale depasesc castigurile celor din jumatatea "de jos" a societatii americane) au declansat acest tsunami economic, minciunile penibile se tin lant, sub forma si mai penibila de "predictii" economice ale unor experti. Culmea penibilului a atins-o recent Nouriel ROUBINI care, sub legitimitatea studiilor economice facute la Harvard University, ajunge sa debiteze enormitati de genul "Marx a avut dreptate, capitalismul se poate autodistruge".

Nu trebuie sa fii absolvent de Harvard University pentru a intui/concluziona cateva lucruri de bun simt:

1) De 32 de ani, mai bine spus din 1979 de cand China si-a deschis portile spre investitiile straine, cea mai mare parte a capitalului financiar, tehnologic si managerial (know-how) migreaza acolo, lasand tot mai multi occidentali fara locuri de munca sau obligandu-i sa munceasca tot mai mult pntru tot mai putini bani.
Rezultatul? Disparitia middle class si supra-imbogatirea plutocratiei.

2) Criza creditelor "sub-prime" a avut 2 componente: o lege anti-economica, populista, promulgata de Bill CLINTON in 1995 (o mana cereasca, pentru ca i-a adus lui CLINTON multe voturi din partea saracilor), care obliga bancile sa dea credite SI celor saraci, credite garantate de stat. Apoi, lacomia fara limite a bancherilor care au vazut in aceasta lege o noua vaca de muls. Din pacate (nu numai pentru ei, ci  pentru toata lumea!), s-a vazut ca vaca asta era stearpa. Rezultatele acestei masuri catastrofale se simt inca (peste 1 milion de case, numai in SUA, nu au mai putut fi platite!!!).

3) Culmea monstruozittii si iresponsabilitatii este ca marionetele din Congres, de fapt niste lobby-sti ai plutocratiei americane, au aprobat (e adevarat, nu "din prima") nationalizarea datoriei, bail-out-ul atat de mult iubit de democrati, adica plata unor sume colosale (estimate oficial la 700 mld. $!!!) de pe spatele prostilor (saraci) si platitori de taxe (inutile). Asta in conditiile in care, in plina criza de lichiditati, CEO de la AIG a fost demis insa a plecat cu un "bonus" de peste 300 mil $  Rezultatul acestei pacaleli penibile? Disparitia middle-class DAR VENITURI SI MAI MARI PENTRU CEO's! NO COMMENT!

4) Nu numai ca situatia economica nu s-a ameliorat, dar ea se degradeaza de la o zi la alta. Si aici nu e vorba numai de cea mai mare rata a somajului de dupa "great depression" din SUA, dar si despre catastrofa economica din Grecia (aici pacatele nu sunt DOAR ale americanilor...), Spania, Islanda Italia si lista poate continua.

Economia este una dintre cele mai morale stiinte: nu o poti minti!  Pentru ca te va minti ea ulterior de nu o sa-ti mai revii! Regulile ei stricte nu pot fi pacalite cu minciunile (purtatoare de picioare scurte) ale imbuibatilor de pe Wall Street, nici cu predictiile aberante ale unor deontologi (falsi) cu diplome la Harvard University, nici cu lacomia care le da unora orgasme atunci cand isi imagineaza ca, daca reusesti sa vinzi umbra (nici macar blana!) ursului din padure unui sarac (multiplicat cu cateva zeci de milioane), te vei imbogati peste masura...fara sa-ti pui problema ca umbra ursului te va urmari ca un cosmar multi ani dupa aceea!

Piesele de domino din angrenajul societatii se rastoarna una pe cealalta. E suficient doar un impuls dintr-o parte. Criza economica totala in care ne aflam in prezent a inceput cu una imobiliara (criza creditelor sub-prime), a continuat cu una financiara, care s-a repercutat asupra domeniilor industriale (vezi GM si Chrysler) si, mai apoi s-a transformat intr-o criza globala a datoriilor suverane (aici vorbim de toate "ingredientele interne", cazul Greciei fiind emblematic - 14 salarii anuale platite bugetarilor, evaziune fiscala generalizata, etc).

Infinit mai grava, si cu consecinte pe termen imprevizibil, este criza morala. Ea are la baza deciziile imorale, ilegale si, pana la urma, inumane luate de decidentii economici si politici. Ea are la baza vicii umane ireparabile: frica, lacomie, ipocrizie, impostura, absenta mecanismelor de auto-control.

De aceea scepticismul generalizat s-a instalat la nivel global. De aceea cred ca e teribil de greu ca increderea in mecanismele economiei de piata si ale capitalismului sa fie recastigata.