Wednesday, December 29, 2010

Sa dam apocalipse la tot poporu'!

Umanitatea, prin oamenii ce au facut/fac parte din ea, s-a automutilat de-a lungul timpului cu o groza de scenarii apocaliptice. Unul mai grotesc, mai nerealist, mai caraghios decat celalalt. Unul mai stupid (decat celalalt) si mai aproape de patologiile ce o caracterizeaza.

De la varianta biblica a potopului lui Noe, la obsesia anului 1000, apoi a anului 2000....pana la scenariile unui razboi nuclear, condimentate mai apoi cu varianta moderna a potopului lui Noe ("incalzirea globala" - cresterea nivelului oceanelor, catastrofe naturale provocate de "fenomene naturale extreme") si, in fine, "pudrate" cu scenariile unor invazii extraterestre...toate scenariile apocalipsei au dat gres. Ele s-au consumat DOAR in mentalul/imaginarul colectiv, fara nici o relevanta, fara nici cea mai vaga legatura cu realitatea. Confuzia imaginarului cu realul nu este noua (ea a fost deseori subliniata de istoricul Lucian BOIA in cartile sale). Se pare insa ca ea este parte integranta a modului in care oamenii isi croseteaza viitorul prin intermediul scenariilor cu parfum de apocalipsa si condimente biblice.

Recentele proroociri ale "sfarsitului lumii" ne condamna, evident, in imaginar, in nefastul an 2012, la un nou sfarsit. Apocalipsa amanata si-a gasit, iata, anul preferat: 2012. Nu e departe si ma gandesc ca o groaza de oameni, "slabi de inger", sunt de pe acum paralizati de frica cu gandul la fatidicul 2012.
Ar fi caraghios daca nu este de-a dreptul ridicol acest stil de autoflagelare pe care omenirea si-l autoimpune. Multi sarlatani de ocazie, in pielea regizorilor hollywood-ieni, storc carute de bani din scenariile apocaliptice, pe care mai apoi le vand, sub forma de film, tuturor celor insetati de astfel de aberatii ciclice, foarte apropiate ca manifestare de psihoza maniaco-depresiva.

Scurgerea, de-a lungul timpului, a scenariilor apocaliptice (fara manifestare concreta, evident!) a fost analizata intr-o maniera eleganta, detasata si usor cinica in "Sfarsitul lumii - o istorie fara sfarsit"
Fara complexe, prejudecati sau false pudori, Lucian BOIA trece in revista scenariile apocaliptice ale umanitatii, sub diferitele lor forme de manifestare. Dincolo de ridicolul pe care aceste scenarii il starnesc autorului, ramane o particularitete demna de luat in seama: nici un scenariu nu distruge lumea definitiv, nici un scenariu nu este ultimul. Toate sunt incomplete si, prin "generozitatea lor", lasa lumii inca o sansa. Fiecare scenariu are grija sa "protejeze" o minoritate norocoasa care, nu-i asa, scapa de urgia devastatoare a apocalipsei si ea, minoritatea, va sta la baza unei lumi noi, mai dreapta, mai prospera, mai curata.

Mitul progresului, al reinventarii lumii pe alte baze trece, neaparat, prin scenariile devastatoare ale apocalipselor incomplete. In imaginarul colectiv, ele au functia de regenerare a umanitatii pe noi baze, cu siguranta mai bune, cu siguranta mai drepte, mai putin discriminatorii. O lume noua, lipsita de viciile lumii actuale, se va cladi pe ruinele lumii vechi. O lume corupta, profund nedrepata, inegala si autodistructiva. O lume care "are datoria" de a face loc unei alteia. Mai buna, mai prospera, mai atenta cu fiecare dintre noi!


"Moartea este urmata astfel de renastere, intr-o istorie care tinde sa se desfasoare ciclic. De ce aceasta inversunare de a distruge lumea si a o recladi pe baze noi? Intrebare cu atat mai actuala cu cat suntem inca sub semnul anului 2000, cu intregul sau cortegiu de amenintari reale sau inchipuite."

Lucian BOIA - "Sfarsigul lumii - o istorie fara sfarsit"


PS Variantele moderne, enervant de prezente in presa (scrisa, audio-vizuala, Internet)...bat campii pe un palier pseudo-stiintific al apocalipsei, anume apocalipsa energetica in variantele ei cele mai caraghioase (criza petrolului, a gazelor naturale, a apei, a energiei electrice, etc...)

Ma intreb...pe cand o apocalipsa a prostiei? Insa nu una partiala, ca toate apocalipsele de pana acum, ci una definitiva! N-ar fi rea, nu?
:-)

Sunday, December 26, 2010

O institutie desueta - casatoria

  Multa vreme am fost partizanul acestei formule de coabitare dintre barbat si femeie. Exclud, din capul locului, orice referire la aberatiile (deja legitimate si legalizate) privind casatoriile homosexuale sau poligamiile de orice tip din lumea musulmana. Vorbesc de familia monogama si de forma ei de institutionalizare - casatoria  - in lumea occidentala. 

 Spuneam ca am fost un aparator inversunat al acestei forme de convietuire pentru simplul motiv, pertinent as spune eu, ca ea, casatoria asociata cu familia monogama, reprezinta un salt calitativ de la viata tribala. Un salt calitativ pentru o societate care se straduieste sa "evolueze", sa-si cristalizeze noi valori, sa isi construiasca norme care sa -i permita o functionare cat mai buna.

  Ei bine...teoria ca teoria, dar practica ne omoara...In realitatea fiecarei zile....lucrurile nu stau deloc asa. Relatia dintre un barbat si o femeie este supusa unei avalanse de probleme, neintelegeri, constrangeri...care, iata, pun serios sub semnul intrebarii institutia casatoriei si legitimitatea ei ca formula dezirabila de convietuire.

  De-a lungul anilor am fost martor la nenumarate cazuri de neintelegere care au dus la divort. Ceea ce incepea solemn, frumos, ceremonios intr-o biserica (partea religioasa) si mai apoi la primarie (partea civila)...se incheia oribil la tribunal, intr-un cor de urlete isterice si de reprosuri penibile. Personal....am fost scutit de cosmarul procesului de divort. Nu am fost scutit insa de tigania aferenta lui, chiar daca ruperea casatoriei mele s-a facut "amiabil". Pe hartie doar...in realitate....violenta si animalitatea au fost la ele acasa. Nu mai vorbesc de multitudinea de conflicte, absolut oribile, care mi-au trecut prin fata ochilor, de-a lungul anilor. Conflicte de un grotesc total, de o violenta salbatica, cu implicarea vinovata, de ambele parti, a parintilor/socrilor, cu implicarea vinovata a prietenilor, rudelor, vecinilor...intr-o sarabanda sinistra de reprosuri penibile, depresii crunte si definitive, regrete tardive.

  Exemplele se pot multiplica la infinit. Ele nu sunt altceva decat elementele constitutive ale unui fiasco institutional care, dupa parerea mea, trebuie regandit din temelii. Este, poate, si motivul pentru care, in tari (totusi!) avansate - gen Canada -  dpdv al legislatiei familiei, se accepta institutia "conjoint de fait" ("casatorit de fapt"). De ce? Pentru ca precedentele create de-a lungul timpului prin ruperea casatoriilor au dus la concluzia ca formulele alternative, mai putin coercitive, ar putea da castig de cauza atat partilor (barbat, femeie plus eventualii copii) cat si instantelor de judecata/guvernului.

  Pentru mine....mitul casatoriei s-a prabusit definitiv. Ceea ce vad, in ultimul timp, in jurul meu (ruperi spectaculoase, violente si absolut neasteptate ale casatoriilor) ma face sa cred ca ceea ce am scris mai sus nu este deloc deplasat, ba dimpotriva! Iar statisticile rezultate in urma recensamantului canadian din 2006, care releva, cel putin la nivel de Montreal, o "rata a singuratatii" (locuinte in care traieste o singura persoana, fie femeie, fie barbat) de 46 la %...imi dau fiori!

  O constructie sociala - casatoria - este pe cale sa se prabuseasca! Ce anume o va inlocui?
Nu stiu...Constat doar faptele!

Friday, December 24, 2010

SUA...incotro?

Un model pentru multa lume, un exemplu pentru multe tari, subiect de discutii din Niger in Suedia si din Tuvalu in Portugalia. Un jandarm de la care toata lumea asteapta solutii dar si pe care toata lumea il uraste atunci cand intervine, evident, din interes si mai intotdeauna pentru petrol.

O tara de emigranti veniti din toate colturile lumii. Un imperiu construit in mai putin de 300 de ani. Un garant al prosperitatii Europei de Vest dupa 1945, un artizan al prabusirii comunismului in Europa de Est. Tara cu cele mai puternice universitati, cu cea mai mediatizata metropola, cu cea mai puternica industrie de star-uri!
O societate care a creat, din plin desert, in mai putin de 100 de ani, o "Mecca a banilor", unde se pierd si se castiga averi intr-o secunda!


O tara pe care mai toata lumea o fixeaza in stereotipuri. O democratie in care cetatenii isi aleg inclusiv seful politiei si procurorul districtual. O lume in permanent freamat, pudica si extraordinar de libertina in acelasi timp. Libera si extrem de restrictiva. Pacifista si razboinica. Impartita in 1001 de optiuni personale insa in doar 2 viziuni politice nationale - democrati si republicani - . O destinatie visata de multi, atinsa de putini.


O lume spectacol care se reinventeaza zilnic. O societate care a creat PR-ul...dar care trece printr-un moment care ii cere sa fie mai "reala" ca oricand.


Tara care a inventat Internet-ul se afla acum la o rascruce. Recentul discurs al senatorului republican Bernie SANDERS ma pune pe ganduri. Pentru ca "bastionul" libertatilor si prosperitatii risca sa devina (sau poate ca a ajuns deja!!!) terenul de manifestare al unei plutocratii tot mai flamanda, mai agresiva si mai iresponsabila.

Nu mi-e clar cum va arata SUA peste 100 de ani! Dar din cele spuse de Bernie SANDERS...

"Popor de ingeri terorizat de politicieni demonici"

Asa suna, invariabil si narcisist, verdictul pe care si-l dau romanii prin toate canalele de comunicare. Fie ca isi exprima parerea individual, in cadrul unor barfe cu prietenii, fie ca se lamenteaza unor necunoscuti la coada la medicamente, fie ca deliranta si etern deforma(n)ta presa (scrisa, audio-vizuala, Internet) le preia autoflagelantul si iresponsabilul mesaj...concluzia e aceeasi!!! Romanii si-au impartit societatea la modul cel mai simplist, maniheist cu putinta: NOI, "simpli cetateni", ingerii competenti, de o moralitate aparte  si de-o inteligenta sclipitoare, responsabili, harnici si adevarate exemple pentru umanitate...suntem de-a dreptul terorizati de EI, nemernicii, demonicii, hotii, incompetentii, cinicii, imoralii politicieni, grupati in gasca sinistra a "clasei politice"!!!

Ce duios...gretos...ba chiar scabros!

Pentru orice minte lucida si pentru orice cap care nu este doar un "dop pentru gat", rationamentul de mai sus este nu numai caraghios, penibil, grotesc...este si complet FALS!

Daca aceasta entitate (aproape abstracta pentru multi romani) a "clasei politice" ar fi impusa de o putere straina malefica (nu cred ca mai putem vorbi de trista experienta a comunismului est-european), daca ar fi vorba de fiinte extraterestre, prin definitie malefice si complet straine de interesele pamantene ale romanilor...as intelege!
Insa atata timp cat aceasta "clasa politica" este formata din romani nascuti, crescuti, socializati in Romania...si, mai mult, este aleasa prin vot incepand cu Mai 1990 (primele alegeri de dupa caderea regimului comunist)...dati-mi voie sa cred ca ea, "clasa politica", este (respectand proportiile si tinand cont de toate nuantele posibile) nici mai mult nici mai putin decat oglinda poporului roman!!!

Cine ar putea accepta ca un popor muncitor, onest, responsabil, creator de valori universale, "tolerant", inteligent este condus de politicieni nemernici, incompetenti, rau intentionati si etern preocupati doar de propria bunastare???

Poate doar dl. Florin CONSTANTINIU, un pacatos a carui gura adevar a grait!
Il poate contrazice cineva???

Cine ar putea accepta ca un iresponsabil alcoolic, murdar, inept si troglodit, care-si bate invariabil nevasta si copiii...care nu intelege mai nimic din ceea ce se intampla in jurul lui....crede despre el ca este un om de treaba, competent, inteligent si responsabil...care a avut nefasta soarta de a suporta supliciile Romaniei de azi?
Multiplicati acest roman cu cateva milioane bune...si veti avea imaginea "ingerilor" din oglinda deforma(n)ta numita Romania!!!

Cine ar putea accepta ca "elita" unei tari este formata din "intelectuali"pentru care nici o slugarnicie nu e rusinoasa, nici un pupincurism nu trebuie ratat si nici o tradare nu e atat de paguboasa?
Poate antropologul si sociologul Claude KARNOOUH care, nu-i asa, nu stie pe ce lume traieste si este evident orientat impotriva intereselor romanilor!!!

Cine si cand ar putea accepta ca o societate se cladeste prin realitati bune, durabile, nu prin imagini distorsionate, iluzorii?

In orice caz...nu romanii! Nu cei de astazi!

Thursday, December 23, 2010

Disperare, prostie, iresponsabilitate si bravura sau starea Romaniei actuale!

E practic imposibil de cuantificat, plecand de la gestul lui Adrian SOBARU, cata disperare si cata prostie a continut saltul lui in gol de la balconul Parlamentului.
Un amestec, poate, de disperare, prostie, bravura si inconstienta. Un gest inutil insa. atat pentru autor cat si pentru privitorii (mai mult sau mai putin interesati) gestului suicidar.
Daca toti romanii care se simt “cu spatele la zid” in acest sfarsit de an 2010 ar gandi la fel…am asista la sinucideri in masa. Problema e ca “we are not the same”…asa ca e imposibil ca toti romanii loviti de aceasta criza economica sa procedeze la fel.
Dar cum…cu o floare nu se face primavara…nici cu un salt in gol de la balconul Parlamentului nu se face dreptate.

Realitatile Romaniei de azi sunt efectul sinergic al celor 21 de ani de furt generalizat (al caciulii, sport preferat de romani!), prostie generalizata, decizii amanate sau prost luate, minciuna, spoiala, negarea realitatii in favoarea “imaginii”…intr-un soi de schizofrenie sociala tipica societatii romanesti.

Sentimentul datoriei, al lucrului bine facut, lipseste la majoritatea romanilor. Pentru ca solutia este SI la guvernanti, dar SI la fiecare roman in parte!!!
De la strungarul din Arad, la brutarul din Slobozia, la neuro-chirurgul din Bucuresti sau profesorul din Cluj-Napoca….TOTI, DAR ABSOLUT TOTI TREBUIE SA-SI FACA JOBUL CAT MAI BINE! De undeva TREBUIE inceput. Cercul vicios al neputintei, iresponsabilitatii sau ineficientei cronice TREBUIE SPART, indiferent din ce directie! Altfel…amagirile vor deveni dezamagiri si invers!
Nu vad alta cale!

Debusolarea si disperarea sunt granitele ultime ale unui ciclu istoric nefast. Dar ele trebuie trecute si cladita o societate functionala.
“Omul este masura tuturor lucrurilor” – spunea Protagoras.
Nimic mai adevarat!
Romanii sunt masura Romaniei actuale!
Tot ei vor fi masura Romaniei de maine!
De ei depinde mersul societatii spre bunastare sau dezastru!
Parerea mea…

Thursday, December 16, 2010

Zbuciumul ontic al unui geniu - Emil CIORAN

Probabil cea mai stridenta personalitate a generatiei sale, CIORAN si-a tesut intreaga viata, ca dealfel si intreaga opera, pe disperarea ontica si negarea originilor sale. Macinat de deznadejdi pe care le pune in carca "neamului de nevoiasi ce-si pangareste rostul", CIORAN scrie cu durere despre neantul ce strabate acele "fiinte nascute cu cearcane si cute, sleite de-o nativa neputinta" (Emil CIORAN - "Indreptar patimas").

Ceea ce unii au numit folclor, CIORAN numeste "chinga pusa inimii". "...si inimii i-au pus chinga, micimi de doina, iar darnicului timp i-au rasucit curele, ca nu cumva sa fuga cu pasi repezi spre viitor". (Emil CIORAN - "Indreptar patimas").

Refuzul luxului, pe care il considera un element de alienare, regasirea in alte zone de creatie muzicala (muzica tiganeasca maghiara, ce-l face sa planga "prin vulgaritatea ei deprimanta"...si care-i "aduce aminte de betiile din Transilvania"), hotararea de a scrie numai in limba franceza incapand cu 1945, anul stabilirii definitive in Franta il fac pe CIORAN un instrainat (mental, sentimental si abia la urma spatial) de propriile-i origini, pe care le biciuieste in expresii dureroase si originale in acelasi timp.

Cu siguranta...daca ar fi facut parte din aceeasi generatie, Grigore LESE si Emil CIORAN n-ar fi fost prieteni. Ceea ce LESE ar adora pentru melodicitatea unica pe care i-o confera, CIORAN ar detesta datorita chingii pe care doina romaneasca i-o pune inimii!

Iata 2 genii ale creatiei, pe care hazardul le-a aruncat in  timpuri, optiuni si spatii geografice aproape incompatible.
Dramatic, nu?

Tuesday, December 14, 2010

Europa islamica - prabusirea unei civilizatii

O mie de ani de munca, descoperiri geografice, dezvoltare tehnologica, inflorire culturala si progres institutional in numele democratiei, drepturilor omului, libertatii si prosperitatii se vor duce pe apa sambetei in maxim 100 de ani.
Sper ca previziunea mea sa dea gres. Sper sa ma insel. Sper sa fiu prea pesimist azi si doar pesimismul meu de moment sa-mi induca astfel de ganduri. Pentru ca daca nu...va fi destul de greu...dramatic chiar...ireversibil as spune!

Declinul demografic dramatic al europenilor, migratia in masa si extrem de agresiva a islamistilor (maghrebini in Franta, turci in Germania, alte soiuri de islamisti in toate celelalte tari europene) sunt semne ingrijoratoare ale declinului civilizatiei occidentale si instaurarea obscurantismului dement de factura islamica.

Ma ingrijoreaza naivitatea, indolenta si lipsa de viziune si de curaj a actualilor lideri politici europeni. Ma sperie viziunea lor tampa asupra "tolernatei" raportata la o "anti-civilizatie" (Islamul) care, prin definitie, este intoleranta!
Toleranta are limitele ei si ea nu poate fi extinsa la cei care o ignora din start, in raporturile pe care le au cu toti ceilalti.

E de-a dreptul de neanteles lipsa de reactie a politicienilor actuali europeni in conditiile in care incidentele violente provocate de islamisti in Occident se tin lant (vezi recentul atentat de la Stockholm).

Au mai vorbi si altii despre tentativele de sinucidere ale Europei.
Europa islamica?
Teribil scenariu, deprimante prognoze...




PS Daca inca va imbatati cu porcaria socialista "politically correct" si aveti impresia ca islamistii sunt si ei oameni...care, vai, pot fi "integrati", inseamna ca habar nu aveti pe ce lume traiti. Si ca ati merita sa traiti aici in mijlocul barbariei si dementei iresponsabile de factura islamica!
Enjoy it!

Sunday, December 12, 2010

Teribilismul adultilor si rationamentele lor viciate

Am spus in repetate randuri si cu diferite ocazii...ca am avut sansa sa intru in contact direct cu foarta multa lume. Si asta, prin natura joburilor pe care le-am avut de-a lungul timpului.
4 ani de experienta cu clientii in cadrul Romtelecom, 4 ani de experienta directa cu publicul in cadrul cercetarilor de piata pentru IMAS, IRSOP, Gallup Bucuresti, 1 an ca HR Consultant in cadrul unei multinationale austriece unde m-am ocupat de training, recrutare, management de personal.

Aceste 3 experiente m-au adus in contact direct cu, dupa aprecierea mea, cel putin 5000 de oameni (la majoritatea am intrat in casa!), de toate varstele, ocupatiile si nivelurile de instructie. De la analfabeti la profesori universitari respectabili, de la tarani semianalfabeti dar mici fermieri pana la absolventi de invatamant superior si aproape muritori de foame.
O lume pestrita, extrem de diversa prin gandire, preocupari, optiuni, probleme. O lume care avea insa ceva in comun: un teribilism adult, pe care nici acum nu mi-l explic indeajuns.

Pot sa inteleg un copil teribilist care, prin gesturi, afirmatii, orice alt tip de manifestare incearca sa atraga atentia asurpa sa, ca si cum tot Universul ii este indatorat si trebuie sa se concentreze asupra lui.
Mai greu inteleg insa teribilismul adultilor. Ah, in anumite situatii....particulare....acest teribilism este justificat (ex: rolul pe care il joaca un actor intr-un film/piesa de teatru). Nu inteleeg teribilismul cotidian, manifestat in special prin exagerari (fie negative, fie pozitive)! Dar exagerari!!! Exagerari, hiperbolizari, generalizari ale unor evenimente extreme, fie naturale sau sociale! Toate, in numele unui teribilism adult!

Nu e cazul ca persoana sa se evidentieze in vreun fel...e vorba de o discutie in aparenta "neutra"....care nu afecteaza absolut pe nimeni...dar cineva simte nevoia sa intervina la modul absolut teribilist, ca si cum atentia trebuie mutata exclusiv asupra propriei persoane. Si asta....cu orice pret!!!

Nu conteaza ca exagerarile lui X sau Y n-au nici cea mai vaga legatura cu realitatea imediata, nu conteaza ca ele sunt la limita dintre minciuna si delir, nu conteaza ca ceilalti (in masura, evident, in care raman rationali!) se uita lung la ei, nu conteaza explicatiile ulterioare de genul..."mai, nu e chiar asa, cred ca exagerezi, mai gandeste-te..."...Absolut nimic nu mai conteaza, decat teribilismul de moment, secundele de ridicol, de grotesc pe care X sau Y le creeaza, spre dezgustul si mirarea celorlalti.

Adultii sunt teribilisti in legatura cu orice! Si, de multe ori, aria de manifestare a teribilismului lor o surclaseaza pe cea a copiilor (care, in majoritatea cazurilor, au circumstante atenuante!). De la realizari personale la evenimente socio-politice, de la mici barfe la fenomene naturale, totul, aproape totul poate fi subiect de exagerare si de teribilism pentru un adult! TOTUL! Cu ce scop? Recuperarea infantila a unui deficit de atentie din copilarie? Exacerbarea unui EGO ranit, terfelit? Surclasarea celuilalt/celorlalti cu care, vai, esti in competitie acerba? Toate la un loc??? Nu stiu ,dar fenomenul are loc si pot sa spun ca l-am observat in nenumarate ipostaze.

Un exemplu imi vine acum in minte. Intr-o vacanta pe care am petrecut-o exact acum 2 ani, in Florida, la un prieten, intr-o frumoasa dupa-amiaza insorita si calduroasa (chiar daca era Decembrie 2008!), invitati fiind la matusa prietenului meu....Din vorba in vorba, o ruda a prietenului, de varsta apropiata cu a mea, auzind ca locuiesc la Montreal, face remarca (remarca aproape stereotip mental si verbal pentru multa lume dealtfel!)...cum ca vaiiiiii....ce groaznic trebuie sa fie...sa traiesti intr-un oras....unde iarna sunt -40C!!!!
Sigur, exemplu clasic de teribilism al unui adult si exagerare absolut irationala!

Am obosit explicandu-i ca, in cele 4 ierni pe care deja le petrecusem la Montreal, s-a intamplat o singura data ca un val de frig sa aduca astfel de temperaturi, si asta pentru doar 3 zile....dupa care situatia a revenit la temperaturi suportabile....Am obosit explicandu-i ca astea sunt super exceptii....Nu, privirea ei tampa sustinea ca asa este, in ciuda faptului ca persoana cu pricina nu a calcat niciodata prin Montreal, fie vara fie iarna!!!
Chiar "adulta fiind", nu si-a pus problema...oare in al 2-lea oras al Canadei, cum pot trai, munci 3.5 milioane de oameni (rezidenti + navetisti) in asemena conditii??? Nu si-a pus nici macar o secunda intrebarea, legitima dealtfel, despre cum ar putea sa arate viata intr-un astfel de oras in atari conditii??? Nu, ea era convinsa pana in ultima celula ca asa este!

Eu tocmai am intrat in a 7-ea iarna pe care o petrec la Montreal, iar celebra temperatura de -40C a ramas istorie. Sper ca ea sa nu se repete in aceasta iarna. Si chiar daca se va repeta, cu siguranta nu va fi pentru multe zile...

Teribilismul adultilor arata cat de viciate le sunt rationamentele, cat de putin inteleg ei despre lumea ce-i inconjoara, cat de necredibili si de infantili sunt, chiar la varste la care ar trebui sa intelaga mult mai multe.
Teribilismul adultilor este sursa de manipulare (fie si involuntara), are la baza un viciu de rationament si, cu siguranta, un deficit teribil privind atat intelegerea lumii in care traiesc cat si intelegerea proportiilor in care ei pot/e de dorit sa se manifeste.

Daca teribilismul copiilor poate fi de inteles (si acela in anumite limite)....teribilismul adultilor este o reminiscenta a unui proces neterminat, aproape o patologie a unei fiinte "necoapte", care insa pretinde sa fie ascultata....tocmai pentru ca, nu-i asa, singura ei problema este sa fie in centrul atentiei! Si asta...cu orice pret!


PS Terinilismul adult, acompaniat de exagerari si hiperbolizari (institutionalizate!) de-a dreptul delirante, cu parfum de apocalipsa, sta la baza nebunie care a cuprins lumea si despre care am mai scris aici
Si, din pacate, acest teribilism costa enorm!

Monday, December 6, 2010

Intamplari adevarate sau...cum gandesc si actioneaza oamenii!

 In perioada in care Octavian Goga a fost prim ministru
nu exista televiziune. Aparate de radio erau putine. De
asemenea, si ziare erau putine. Asa ca oamenii nu-i prea
cunosteau pe politicieni.
 Demnitarii nu aveau masina cu sofer. Pentru deplasari
foloseau taxiul, apoi se faceau decontarile.
Primul ministru Octavian Goga urma sa vorbeasca la
radio. A luat un taxi pana la Casa Radio. Ajuns acolo,
l-a rugat pe sofer sa-l astepte. Soferul i-a spus ca nu
poate sa-l astepte pentru ca se grabeste sa ajunga acasa
sa-l asculte pe primul ministru care urmeaza sa vorbeasca
la radio.
Atunci Octavian Goga i-a dat un bacsis gras. Vazand
bacsisul, soferul i-a spus primului ministru:
"Il bag in p**** ma-sii pe primul ministru ! Eu va astept
pe dumneavoastra !"...
Intamplarea a povestit-o chiar Octavian Goga

Sunday, December 5, 2010

Razboiul verde impotriva aurului negru

Isteria compulsiva impotriva aurului negru are o vechime de cel putin 40 de ani. Adica de pe la inceputul anilor '70, atunci cand mintile apocaliptice ale celor din Clubul de la Roma au crosetat scenariul apocaliptic al crizei resurselor (cu referire directa la petrol si gaze naturale).

"Opriti cresterea economica" spuneau ei, deontologii multilaterali ingustati (la minte), pentru ca, vai, daca vom continua in actualul ritm (cel al cresterii economice de la inceputul anilor '70)...vom "secatui" resursele de petrol si gaze. Ca nu e asa...o dovedeste, fara nici un soi de efort suplimentar, realitatea sfarsitului de an 2010, realitate din care putem sustrage ideea simpla ca petrolul si gazele se incapataneaza sa existe din belsug!
Apocalipsa energetica a celor din Clubul de la Roma a fost demontata magistral de reputatul istoric Lucian BOIA in ultimul capitol al cartii "Omul si clima".

Lor, deontologilor apocalipsei energetice, li s-au alaturat (daca nu cumva s-au desprins din aceeasi clisa intelectuala...) miscarile ecologiste, "eco-nazis", obscurantistii comunisti rebotezati, resapati, recolorati in verde.
Fie ca sunt organizati frumos in partide politice, fie ca au adepti neinregimentati, ei sunt dusmanii declarati ai economiilor dezvoltate si "iubitorii" taxelor multe si inutile (vezi "carbon tax", "emission tax", etc...). Ei sunt cei care viseaza la o lume fara masini, fara avioane, dar cu biciclete! Vai, ce frumos...miraculos....mirobolant si generos...

Studiu de caz: masinile electrice - visul erotic, defularea "intelectuala", proiectia actelor ratate...ale unor ratati!

Subiectul asta e vechi, insa plin de minciuni...Parerea mea...
S o luam pe rand:

1) In prezent, pretul barilului de petrul brut (1 oil barrel = 158.987295 liters) este de 89.44 $
http://www.oil-price.net/
Un calcul simplu ne duce undeva la 56 centi/litrul de petrul brut (crude oil). Ceea ce, sa ma iertati, este absolut decent.

Oh, ca ar fi de dorit sa fie mai ieftin...DA!
Mi se pare, totusi, extrem de bizar ca lumea nu se revolta (de ce oare???) cand o sticla de apa chioara de 750 ml (deci nici macar un litru!!!) costa, in Jean-Coutu (retea de farmacii din QC/Canada), 1.39 CAD sau 1.49 CAD (ma refer la apa minerala Perrier). Ca sa nu mai spun ca, la un inventar mai vechi am vazut, tot intr-un Jean-Coutu, nu stiu ce bautura (era un suc...) la sticle de 331 ml care costa peste 3 dolari!!!

Sa fim seriosi...daca vom compara efortul/costul de extractie al unui litru de petrol brut...cu efortul/costul de a imbutelia o sticla de 331 ml cu un lichid colorat...Comparati si voi cele 2 eforturi/costuri si apoi raportati-le la pret! Ca sa nu mai spun ca, recent, tot la un inventar, am vazut intr-un IGA...ciocolata, la 125 g...la incredibilul pret de 7.49 CAD!!! De ce nu se revolta nimeni din cauza acestui pret???


Pai...(vor spune posesorii de cutii craniene bantuite de vid)..."de ciocolata nu ai nevoie zilnic, in schimb de benzinta da"!

Ahaaaaaaaaaaa, asa deci! Cand produsul devine "valoros"...adica...o vaca buna de muls...hop si cioclii se gasesc sa faca lobby/contralobby! Asa deci...Mda, stiam! Soarecii...la cascaval trag!

2) Nu pretul petrolului brut e mare, ci lacomia si nemernicia guvernului, care taxeaza tot ce misca!!!
Vezi noile cresteri de taxe la nivel local in Montreal...prin bunavointa primariei si a dementilor ce o conduc, vezi noile cresteri de tarife la STM, etc...
Putini stiu, probabil, ce platesc ei la pompa
Iata aici http://retail.petro-canada.ca/en/fuelsavings/2132.aspx
Cu alte cuvinte...din pretul final, la pompa, guvernul ia 32 % taxe, adica aproape de 11 ori  mai mult decat profitul companiei (3 %)...dar lumea injura invariabil compania!!! Culmea, nu guvernul!!!
NO COMMENT!

3) Nu cred in masinile electrice. Razboiul asta mediatic (de fapt un lobby al "ecologistilor" si, in acelasi timp, un contra-lobby, tot al lor, impotriva industriei petroliere) face parte din nebunia declansata de ei acum vreo 35 de ani cu "incalzirea globala"!
Nebunie despre care am scris si eu aici http://dorubarbu.blogspot.com/2010/12/cand-presa-devine-4-minciuna-in-stat-ii.html
Povestea cu "bio-combustibilii"
http://www.youtube.com/watch?v=j9QQcP_Y1II&playnext=1&list=PL725641931024E951&index=42
tot ei au lansat-o...dar acum o dau intoarsa, "ca la Ploiesti"...si se isterizeaza la maxim cu masinile electrice. Pentru ca argumentele contra "bio-combustibililor" au distrus mitul "ethanol"-ului...
In curand va fi demontat si mitul masinilor electrice...Mai putin...:)))

Ia uitati-va aici http://www.examiner.com/environmental-policy-in-national/the-myth-of-electric-car-as-pollution-free

Care masini electrice, fie vorba intre noi, dupa ce ca arata ca porcul dpdv al design-ului, nu sunt deloc fiabile. Despre cat sunt de "nepoluante"...ganditi-va la bateriile electrice, la industria miniera si la extractia de litiu, la cum se vor recicla (oare) bateriile folosite. O MARE MINCIUNA deci povestea asta cu "masini electrice".

Politicienii americani (sustinatori "dezinteresati" - ce induiosator! -  ai aberatiilor "eco-nazis") mint de ingheata Potomac-ul. SUA nu depind de petrolul din Middle East pentru ca cea mai mare parte a petrolului brut din SUA vine din....CANADA!
Iata aici: http://www.eia.doe.gov/pub/oil_gas/petroleum/data_publications/company_level_imports/current/import.html

Ar mai fi multe de spus...dar are sens? Te asculta cineva?








Friday, December 3, 2010

1 Decembrie 1918 - Ziua Nationala a...nimanui

Recent, asta insemnand acum vreo 2 luni..., ii spuneam unei romance (emigrata si ea in Canada), putin mai in varsta decat mine, ca eu nu apartin Romaniei decat printr-un accident biologic.
M-a privit lung...si a zis printre dinti (eu facandu-ma ca nu aud...): "cam arogant"!
Stiu, adica intuiesc ce a fost in capul ei in acele momente...
Ce si-o fi spus:"....mda, ia uite si la desteptu' asta...nu crapa pielea pe el de arogant ce e..."

Ei bine...imi mentin cele spuse! Sincer, nu simt (nici nu am prea simtit vreodata) ca fac parte, spiritual, mental, comportamental din Romania. Mai stiu ca sunt multi aceia care simt la fel, desi probabil nu au spus-o niciodata.

Paradoxal, in Romania s-au nascut si oameni de valoare, si asta nu trebuie sa o spun eu! Dramatic insa e faptul ca mai toti romanii de valoare au fost nevoiti sa emigreze (temporar sau definitiv) pentru a reusi sa se puna in valoare. Exemple, in acest sens, sunt multe!

Sa revin...Oare cum as putea sa fac parte mental, spiritual, comportamental dintr-o tara in care "oamenii de rand" (de/din care rand?)...habar nu au de 1 Decembrie 1918? Cum as putea sa ma "identific" cu niste trogloditi analfabeti, alcoolici, aproape dementi...care habar nu au de semnificatia lui 1 Decembrie 1918...in schimb, cuvantul "sarbatoare" este cel mai bun pretext pentru ei sa nu munceasca si, evident, sa petreaca la un gratar (numai unul?) si o bere (la cate minute?) cu prietenii. Oh, si asta...nu oriunde...ci intr-un colt de padure...la "iarba verde'...unde, dupa plecarea lor, vor ramane munti de gunoaie si decibeli rataciti de manele!

Eu stiam ca "omul sfinteste locul", nu ca il spurca
Si vai, romanii isi spurca locul extrem de repede!

Un sondaj (sub forma de mini-reportaj) ne arata astazi, la sfarsit de 2010, cat de alienati sunt romanii, cat de trogloditi si de "vaisamaristi"...incat habar nu au de eforturile elitei intelectuale de la inceputul secolului XX si de alipirea Transilvaniei la Romania.
Se rasuceste in mormant (de fapt in groapa din Cimitirul Saracilor din Sighetul-Marmatiei, aruncat ca un caine de catre comunisti) eminentul avocat si aparator al drepturilor romanilor Iuliu MANIU, episcopul greco-catolic Iuliu HOSSU, sau Gheorghe Pop de Basesti

Iata pentru cine a murit in inchisoare MANIU, iata pentru cine a suferit prigoana comunista Iuliu HOSSU....care, pe patul de moarte, a spus: "lupta mea s-a sfarsit, a voastra continua"!

Lupta cui Iuliu? Si pentru ce?

Cand presa devine a 4-a minciuna in stat (II)

Spusa lui Goebbels "spune o minciuna la infinit si ea va deveni adevar" pare ca a ajuns (a fost asa dintotdeauna?) paradigma de functionare a presei actuale.
Exemplul cel mai la indemana (pentru mine cel putin) pe care as putea sa il aduc in sprijinul acestei afirmatii este isteria mediatica intitulata pompos "incalzirea globala". Am mai scris aici despre asta!
Aceasta minciuna evidenta, spusa la infinit, a devenit un adevar in mintile multora. O minciuna care a trecut de onorabila varsta de 35 de ani, pentru ca ea dateaza de pe la inceputulul anilor '70, mai bine spus de prin 1975.

Culmea, ea a fost precedata de o alta minciuna, sustinuta tot de presa, anume "racirea globala" ("global cooling"). Dintre cele 2 isterii (sustinute pe bani multi de mass-media), se pare ca prima a avut, are in continuare castig de cauza, asa cum afirma si istoricul Lucian BOIA in excelenta carte "Omul si clima"

Ceea ce pare insa caraghios si vine ca o "auto-reglare" a derapajelor mincinoase ale presei...este tocmai combaterea propriei isterii mincionoase ("incalzirea globala") prin dezvaluirea fraudelor (in fapt, a minciunilor consimtite de "comunitatea stiitifica") in ce priveste acest subiect.

Ne intrebam de ce presa continua aceasta campanie mincinoasa? Pai...cred ca raspunsul e simplu: pentru ca miza este enorma! E vorba de zeci, poate sute de miliarde de dolari! Acest documentar realizat de BBC prezinta, printre altele, costurile enorme si implicarea mincinoasa si vinovata a presei in acest subiect.

De unde as trage concluzia ca din statutul de "voce informata" a societatii, care ar avea drept "menire" informarea corecta...presa a devenit un instrument de lobby si/sau contra-lobby, pe bani multi, cu mize direct proportionale sumelor aruncate in joc, cu protagonisti pentru care "scopul scuza mijloacele" este nu motivul, ci pretextul demersului lor mincinos! Macar daca scopurile ar fi "nobile"...am intelege ca mijloacele ar putea fi incorecte. Trist e ca, cel putin in cazul subiectului mai sus mentionat ("incalzirea globala"), scopul nu e deloc nobil, desi aparentele asa lasa sa se intrevada. Scopul este unul de distrugere a economiilor statelor dezvoltate, de supra-taxare si cheltuire (adica risipire) a banului public!

PS1 Au mai scris si altii despre aceste minciuni. Paradoxal, iata, tot presa isi autoregleaza (din pacate partial si uneori tardiv) propria functionare si propriile derapaje (in special cele care presupun minciuna consimtita).

PS2 Nu, nu o sa cad in capcana numita "paradoxul mincinosului" a lui Epimenide. Tocmai de aceea am spus in primul articol ca adevarul e rezidual. El exista, rezidual insa, intr-o lume fundamentata pe minciuna. Iar presa, este, (din pacate si mai tot timpul) locomotiva acestei minciuni!
Pana cand?
Buna intrebare, extrem de dificil raspunsul!


Thursday, December 2, 2010

Scufita rosie - varianta "politically correct"




"Scufita rosie" este un vechi basm germanic, prelucrat de geniul Fratilor Grimm, care poarta toate ingredientele eposului nordic, dedicat lupului. Povestea se invarte in jurul lupului, nu a scufitei. Lupul este animal emblematic in saga nordica. Antropomorfizarea lui in basmul Scufita rosie, este o aducere a lupului in civilizatia crestina, o ascundere ingenua a lui, sub hainele unei femei batrane. Raman inca cele doua spatii clar delimitate, padurea unde locuieste bunica, la care mintea germanului se intorce cu nostalgie si orasul sau satul sau civilizatia, de unde vine Scufita rosie. Ea este agentul de legatura intre ceea ce este vechi (saga, lupul, padurea, Mannerbunde, lumea oamenilor-lupi, a wulfednar-i) si ceea ce este nou (vanatorul, pusca, noua ordine, sacrificiul lupului). Lupul este liantul lumii indo-europene. Numele dacilor vine de la cel al lupului (daos). O multime de triburi nordice sau iraniene si-au laut numele de la lup. Hyrcania, un tinut mitic de langa Marea Caspica, locuit in antihitate de hyrcani, nu este decat un alt nume indo-european pentru "lup".



P.S. Nu stiu cine a (psih)analizat "Scufita rosie", dar e geniala analiza! Am ras cu lacrimi!




"...De ce Scufita rosie ?
Din start ne dam seama ca este vorba despre o minora de care copiii, in rautatea lor, si-au batut joc cu aceasta porecla, probabil din cauza unei caciulite rosii crosetate de mamica ei, pe care fetita o poarta des din cauza unei sensibilitati fizice la frig in regiunea craniului. Asadar avem de-a face cu o bolnava marginalizata si descurajata de societatea din jurul ei.
Scufita merge zi de zi cu cosuletul cu mancare la bunicuta care locuieste in padure. Nici o bunica normala nu locuieste in padure. Singura explicatie este ca aceasta bunica a primit in urma retrocedarilor cateva hectare de teren impadurit. Este stiut ca taranii nu se gandesc mult pana sa taie padurea, mai ales inainte de venirea iernii. Asadar aceasta bunica este o scorpie zgarcita care si-a facut casa in padure (oare nu tot din lemn taiat fara aprobare de la Ocolul Silvic?) si sta acolo ca sa-si pazeasca avutul. Teoria ca este vorba de o baba ticaloasa se verifica prin faptul ca in loc sa plateasca un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinta neajutorata si bolnava) sa faca zilnic naveta din oras in padure, fara sa-i pese de pericolele la care o expune pe biata fata.
Scufita Rosie se intalneste cu lupul care o descoase in privinta drumului ei.
Deja intram intr-o zona a fanteziei bolnave. Unu la mana ca in Romania lupi nu prea mai sunt, doi la mana ca se feresc de om ca de dracu, iar trei la mana nu vorbesc si chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiata stana. Singura explicatie este ca Scufita Rosie s-a uitat atat de mult la Animal Planet incat cunoaste obiceiurile lupilor si le poate intelege scheunaturile.
Lupul o ia inaintea Scufitei care se opreste la cules de flori, isi preface vocea, intra la bunica, si o inghite.
Nu mai stam sa analizam faptul ca in padure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus ca e daunator sa inveti copiii ca e corect ca atunci cand ai o treaba de facut, sa te opresti la cules flori fara sa stii daca nu-s cumva specii protejate si in consecinta, pe cale de disparitie. Lupul in schimb pare un personaj menit sa fie bataia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ manat de dorinta perpetua de a navali in casele oamenilor.
Foloseste toate tertipurile: imita voci si daca nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf.
Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual. Bunica musca momeala si-i da drumul. Iata cum este prezentata imaginea unei persoane in varsta: o senila care nu stie sa faca deosebirea intre un urlet de lup si glasul propriei nepoate. Cu
aceasta imagine vor ramane copiii nostri.
Lupul se imbraca cu hainele bunicii, se aseaza in pat unde il gaseste Scufita Rosie.O ademeneste prin vorbe sirete sa se apropie si o inghite si pe ea.
Lupul fiind imbracat in hainele buncii, induce in mintea copilului sensul notiunii de travestit, putandu-i afecta grav viitoarea orientare sexuala. Ce fel de minte bolnava poate spune la copii asa porcarii? Iar dialogul purtat cu Scufita e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dintii, si mai ce?!... Iar el raspunde invariabil cu minciuni menite sa o aduca pe Scufita in pat langa el.. De aici deducem:corupere de minori si perversiuni sexuale!
Apare vanatorul care impusca lupul si le elibereaza pe Scufita Rosie si bunica.
Ce cauta vanatorul in casa bunicii? Inseamna ca nu e prima data.Un vanator tanar si o femeie batrana singuri in mijlocul padurii.. Si ne mai miram ca "Stirile de la ora 5" abunda in relatari despre violuri savarsite asupra unor batrane? Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam ca toti acesti infractori au citit in copilarie Scufita rosie si iata consecintele: ani grei de puscarie! Apoi ce cauta la vanatoare de lupi pe proprietate privata?
Din doua una: sau e un braconier nenorocit sau e un stab mare de la Bucuresti care plateste sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale sadice. In oricare dintre variante, ar trebui sa fie infierat de creatorul basmului si nicidecum glorificat pentru fapta sa Finalul povestii este sinistru: lupul zbatandu-se in ghiarele mortii "elibereaza" cele doua femei. Adica avem oroarea sa asistam la aparitia a doua fapturi partial digerate care se pare ca nu au murit ci cu nonsalanta isi reiau firul vietii. Mai rau ca in filmele horror ! Si ne mai intrebam de ce exista copii dereglati din toate punctele de vedere.
Asemenea inchipuiri ale unei minti bolnave se "servesc" copiilor intre 2 si 7 ani. Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: "Alba ca Zapada" - auzi alba, imaculata si ea traieste sub acelasi acoperis nu cu unul, ci cu 7 barbati.
Rusine! Rusine! Rusine!"



Wednesday, December 1, 2010

Fake country, fake people

Exista, neindoielnic, un apetit al rumanilor pentru lucrurile de proasta calitate. Si "apetitul" asta, de fapt o preferinta a majoritatii rumanilor in aproape orice achizitioneaza, este dat nu atat de lipsa banilor (cunosc multi oameni cu bani si gusturi indoielnice!) cat de vidul ce le bantuie cutia craniana in materie de gust, calitate, frumos.

Sigur, se poate lesne spune ca "gusturile nu se discuta"...Ba eu cred ca este imperativ ca ele sa fie discutate. Pentru ca asa cum e valabil "spune-mi cu cine te imprietenesti...ca sa-ti spun cine esti"...asa cred ca este valabil si "spune-mi ce imbraci, ce bei, ce mananci, ce muzica asculti...ca sa-ti spun cat de taran esti"!

Istoria post-decembrie 1989 a demonstrat cu varf si indesat dominatia prostului gust la rumani. Oh, cu siguranta ca sunt multi parveniti care au fost dispusi sa plateasca pentru calitate (au si avut cu ce, e adevarat!), indiferent ce au achizitionat (o haina, un parfum, o masina...). Dar au facut-o dintr-un snobism jalnic, dintr-o nevoie de a epata, dintr-o incercare de a compensa complexele groaznice care-i apasa si de care, cu siguranta, sunt straini.

In aproape orice, dar mai ales in vestimentatie...rumanii sunt un "fake people". De muzica....ce sa mai pomenesc? Din experienta proprie: concertele de vineri seara ale Filarmonicii Banatul de abia umpleau sala de concerte a Colegiului Ion VIDU (dupa aprecierea mea....maxim 500 de locuri). In schimb, la behaielile unor behaitori populari (interpreti de muzica populara, deh...)...din Parcul Rozelor...se strangea lumea "ca la circ"...

Nu mai pomenesc de un concert de jazz unde prezenta era asigurata doar de cateva zeci de impatimiti, hai 2-300 (oho, ce sarbatoare!), dar nu mai mult! Asta in timp ce manelistii aduna public cel putin de ordinul miilor.

Exemplele pot continua, ca dealtfel si comportamentul fake al acestui popor, la randul lui este un fake. Putine, prea putine sunt persoanele pentru care calitatea, si nu cantitatea conteaza! Pai...cu astfel de fake people...nu putem vorbi decat de o fake country. O fake country care, chiar daca formal face parte din randul UE si NATO, in continut ea apartine unei cu totul alte lumi!


PS Intr-o discutie recenta cu un prieten...am aflat un lucru stupefiant!!! Ca in magazinele alimentare din Timisoara se poate cumpara vin la halucinantul pret de 2,5 RON (mai putin de 1 EURO)/sticla (fie 750 ml fie 1 L). Si sunt multi cei care cumpara...sub simplul imbold al pretului bun. "Daca pretul e bun, normal ca si vinul e bun" - spun fake people, consumatorii de vin contrafacut 100 %
Iata aici cateva dovezi irefutabile a unui fake alimentar, vinul. Cel "made in Ro" este, de cele mai multe ori, un fake veritabil!
Enjoy it!

Sunday, November 28, 2010

Cand presa devine a 4-a minciuna in stat (I)

Traim intr-o lume profund mincinoasa. Adevarul e rezidual...si oricum...nu intereseaza pe nimeni decat atunci cand nu deranjeaza. Pentru ca, vai, putini stiu ca adevarul nu este o valoare estetica, sa placa, ci este o valoare de cunoastere.

De ce cred ca traim intr-o lume profund mincinoasa? Pentru ca certitudinile acestei lumi pot fi numarate pe degetele de la o mana! In schimb o infinitate de incertitudini impanzesc lumea, astfel incat e absolut imposibil de decelat in ce masura ele pot deveni, just in case, adevaruri. Ei bine, pe aceasta infinitate de incertitudini se tese infinitatea de minciuni!

Emitatorii (se le spunem "morali") ai minciunii (fie ea evidente, fie extrem de greu de decantat) sunt, de regula, emitatorii de informatii (autoritatile centrale/locale, serviciile de informatii, companiile prin campaniile de marketing, etc...)

Din mult adulata "a 4-a putere in stat", presa a devenit, iata, (constatare proprie pe care mi-o asum...) a 4-a minciuna in stat! 

"There Ain't No Such Thing as a Free Lunch" ne spune, cinic si mercantil, un proverb american!

Ahaaaaaaaa....Asa deci? Pai daca "nimic nu e pe gratis pe lumea asta" (traducere mai facila a proverbului)...inseamna ca nici presa "nu e pe gratis"....De ce? Simplu....Pentru ca ea presupune resurse consistente (materiale si umane) pentru a functiona: sedii, computere, periferice IT, jurnalisti, cameramani, masini, telefoane mobile, reporteri de teren, etc....Armate intregi de oameni, camioane intregi de bani si alte resurse tehnologice si materiale puse in slujba...cui?

A cetateanului....ar suna brusc, raspunsul populist! Vai lasati, ca ma emotionez!
Pai sa legam proverbul american de mai sus....cu unul rumanesc:
" Cine plateste...acela comanda muzica"!
Cu alte cuvinte, resursele alocate pentru fenomenul media (fie el audio-vizual, Internet sau print) trebuie sa aduca profit! Pentru ca ele fac parte dintr-un business! Ori acesta nu rezista/exista daca nu e profitabil! Corect, nu?
Deci ele, resursele investite in presa vor fi directionate, sper ca va e clar, in beneficiul celui/celor care finanteaza presa! Asa ca tendentiozitatea informatiei, minciuna (directa sau prin omisiune) sunt la ele acasa...atata timp cat ele produc profit!

Marketingul - ca instrument de promovare de servicii si produse...a devenit o minciuna extrem de agresiva si parsiva! Mai nou...companiile iti spun intr-un spot publicitar...ca daca vei cumpara de la ele nu's ce produs/serviciu....tu nu cheltui bani...ci "salvezi" din banii tai...pentru ca, nu-i asa, "ofertele lor de pret sunt cele mai bune de pe piata"!
Iata o minciuna superba...Toate, dar absolut toate companiile sunt in stare sa spuna ca "oferta lor e cea mai buna de pe piata"! Evident, o minciuna ieftina...atata timp cat e evident, pentru toata lumea, ca exista diferente, unele notabile, intre produsele si serviciile diverselor companii!

Purtatoarea mesajului? Presa - prin toate canalele de manisfestare (audio-video, Internet sau print). Foamea teribila de bani (ex: publicitatea este principala sursa de venit a ziarelor print/Internet, nicidecum vanzarea efectiva a ziarului sau abonamentele) a presei trece peste orice deontologie!
Traim doar intr-o plutocratie nicidecum intr-o meritocratie corecta, fair-play sau cu cartile pe fata!

Revin...Subiectul mi se pare interesant!







Link-uri utile

http://www.publicanada.com - free classified ads




Thursday, November 25, 2010

Dreapta rumaneasca - intre "self sufficiency" si revolta inginerilor

Recenta dezbatere pe tema "Reperele intelectuale ale dreptei romanesti" a scos inca o data la iveala (mai era nevoie oare?) frustrarile, atavismele, isteriile ireconciliabile, pana la urma...nebunia societatii romanesti. Care, iata, si la nivel "intelectual", nu poate functiona decat ca o troaca. Laturile sunt mai fine, atacurile mai rafinate, dar laturile sunt aceleasi.
Si...vorba proverbului..."daca te amesteci in laturi...te mananca porcii".

Schimburile "cordiale" dintre Bogdan BALTAZAR (care, fie vorba intre noi, are dreptatea lui cand vorbeste de elitism si de complexul umanistilor fata de realisti - economisti, ingineri, sau ce or mai fi -) si Teodor PALEOLOGU (iertati-ma, un cabotin frustrat, complexat si "self sufficient" pana peste urechi) sunt de toata jena, de toata greata si de tot rahatul.

Pai...dragi tovarasi si pretini "de dreapta", las la o parte anacronismul unei astfel de dezbateri in conditiile in care, asa cum spunea si Lucian BOIA in "Mitul democratiei"...distinctia dreapta-stanga nu-si mai are sensul astazi in Occident...Insa daca "intelectualitatea rumaneasca" nu poate functiona decat (cu diferentele de rigoare) cu "ba pe-a ma-tii", atunci nu vad de ce il mai blamati pe un cioban agramat ajuns europarlamentar (George BECALI), de ce va mirati de marasmul in care a ajuns Romania si de ce va intrebati (ipocrit) "ce e de facut"?

Asa "elite", asa popor...asa popor...asa situatie!

Tuesday, November 23, 2010

Republica Schizoida North Korea

Daca epoca moderna a reusit sa aduca evolutii remarcabile in planul stiintei (celulele stem) si tehnologiei (Internet, iPhone, iPad, iPod, etc...)...iata ca unii se incapataneaza sa demonstreze ca e posibila si o republica schizoida, in care circul dinastiei Kim (aflata la putere de mai bine de 50 de ani) tine (oare?) loc de foame, frig, haine, de....pana la urma, baza piramidei lui Maslow.
Nu mai vorbim de varful piramidei...pentru saracii nord-coreeni...lumea se reduce la ode si spectacole omagiale in cinstea conducatorului suprem...

Pfuuuuuu...am trait si eu (la alte dimensiuni, evident) binefacerile (cu forta) ale unui regim comunist dement si criminal. Corea de Nord se straduieste sa fie campioana mondiala (oare nu s-ar putea inventa un astfel de concurs???) la concursul "cea mai schizoida tara din lume"!
Sigur, recentele provocari ale nordului nu sunt altceva decat disperarea castei militare care nu mai poate de foame (oare cum or indura foamea oamenii simpli???) si simte ca, provocand sudul, exista sanse ca regimul dement de la Pyongyang sa se duca dracului! Ar fi si cazul, nu?

Ramane de vazut cum va reactiona sudul. Pacat insa ca in toata aceasta nebunie mor oameni nevinovati. Cand, de fapt, unificarea (vom asista in curand la ea???)  s-ar fi putut face pasnic...in beneficiul evident al schizoizilor din nord!


 PS Pare amuzant clipul asta cenzurat de televizuina nord-coreeana, dar spune multe despre ce se intampla in nordul peninsulei!
Parerea mea...
:)