Sindromul harciogului sociopat

M-am straduit sa gasesc alta sintagma pentru a desemna cat mai bine comportamentul social-politic al romanilor in ultimii 21 de ani. Nu am reusit..."Sindromul harciogului sociopat" se potriveste, cred eu, de minune tuturor romanilor care au activat (formal sau informal) in politica.

Toate incercarile de coagulare politica, (pe baze, evident, "doctrinare", nu-i asa?) au esuat. Orice incercare de coagulare in jurul a 2, maxim 3 partide politice reprezentative la nivelul intregii societati a fost un fiasco ridicol, un circ penibil, o pierdere de timp, o ocazie perfecta pentru amorsarea unor animozitati ireconciliabile. Cand romanii incearca sa uneasca 2 partide, rezulta de regula 3, sau, dupa un interval neregulat de timp, chiar 4!

Modul de gandire/actiune al romanilor, animale politice dupa spusa lui Aristotel, este foarte asemanator cu al unui harciog sociopat. Sociopatia harciogului este evidenta atat timp cat, dupa imperechere, care are loc in aprilie-mai, masculul si femela se despart, traind ulterior separat. Vi se pare ca, in incercarile politice de coagulare...romanii au procedat altfel? Uitati-va numai la PNL partid care isteric se auto-intituleaza mostenitorul dreptei in Ro insa in 21 de ani s-a dovedit cel mai centrifugal partid din menajeria politica romaneasca. Despre moralitate...

Niciodata asocierea politica nu a insemnat, in Romania, proiecte nationale, dezvoltare, performante administrative sau bunastarea unei majoritati confortabile a populatiei!!! Nu, asocierile politice au fost cardasii conjuncturale intre niste harciogi sociopati care si-au urmarit DOAR UMPLEREA PROPRIILOR CAMARI/CONTURI. Romanul se comporta aidoma harciogului. Strangaret, el are grija sa-si umple camara cu cat mai multe. Se gandeste la o eventuala asociere (politica) numai in varianta in care aceasta asociere va fi benefica DOAR PENTRU EL. Este inspaimantat, ingrozit, terifiat insa cand realizeaza ca asocierea cu alt partid, (fie prin alianta, fie prin absorbtie/fuziune) inseamna, automat, sa imparta bucatele cu altii. Atunci, brusc devine agresiv, ca un harciog trezit din somn, musca si incearca sa fuga. Rupe alianta politica, si se comporta ca un vanator la vanat de hermeline. Dupa care regreta tardiv, se spaseste si linge unde a scuipat, demonstrand o anomie morala totala. Scarbos...de-a dreptul!

In retorica, multi romani (fie implicati direct in politica fie "simpli cetateni") recunosc virtutiile americanilor in materie de politica. SUA, o tara construita practic in ultimii 300 de ani de catre emigranti veniti din toate colturile lumii, a reusit sa coaguleze optiunile social-politice in 2 mari partide - Democrat si Republican - . Romania, o tara cu minoritati pe cale de disparitie (germanii) sau altele pe cale de a contrabalansa majoritatea (tiganii) nu reuseste sa-si eficientizeze viata politica. Si asta pentru romanii sufera (pana cand?) de sindromul harciogului sociopat.
E lacom, sperios si agresiv. Vrea sa se asocieze, insa numai atunci cand aceasta asociere E EXCLUSIV IN INTERES PROPRIU! Rupe orice asociere folosind pretexte dintre cele mai penibile pe post de motive rezonabile si, vai, "incompatibilitati doctrinare".

Singura doctrina de care au fost animati romanii in politica a fost burdusirea contului personal, aidoma harciogului care-si burduseste galeria cu mancare. In rest, logoree si circ, isterie si sociopatie, cardasie (doar pentru tradare in interes personal) si lista poate continua.

Faramitarea optiunilor politice in n! partide, partidulete, coalitii, aliante si uniuni nu este altceva decat simptomatologia unei societati sparte, INCAPABILE DE O ADMINISTRARE PERFORMANTA, in care atomizarea individului a devenit un modus vivendi iar nevoia lui de asociere politica o masura disperata de a-si burdusi DOAR CAMARA PROPRIE!

Rezultatele se vad, citesc dar mai ales se traiesc!
QED